„Scandalul legat de mizerabila reprezentație din deschiderea jocurilor Olimpice de la Paris a scos în evidență câteva aspecte comice din viața chinuită a progresiștilor de pe la noi. Este de tot râsul faptul că toți s-au aliniat să ne explice doct că era vorba, de fapt, despre reinterpretarea unui tablou al unui olandez, Jan Hermansz van Bijlert, care, chipurile, ar fi celebrat o petrecere cu personaje mitologice grecești pre-creștine. Sunt absolut convins că pictorul olandez van Bijlert nu este cunoscut nici măcar de cei mai riguroși critici de artă, deoarece el nu este studiat pe nicăieri, fiind doar un membru (mai puțin cunoscut) al unui grup minor de artiști, „caravaggi-știi din Utrecht”, adică discipolii din Utrecht ai italianului Caravaggio”, scrie, pe solidnews.ro, analistul Petrişor Peiu.
„Este la fel de comic și faptul că toți credincioșii lui Macron ne trimiteau la un tablou al acestui van Bijlert, intitulat „Sărbătoarea zeilor- Festin des Dieux”, expus într-un muzeu de importanță cel mult regională din Franța, Muzeul colecțiilor Magnin din orașul francez Dijon. Parcă îi văd pe toți influencer-ii progresiști de pe plaiurile mioritice încolonați cuminte în spatele lui Mîndruță, vizitând Dijon, doar pentru a sfida prostimea care se înghesuie la Paris, Marsilia, Strasbourg, Lyon sau Reims. Și cum erau ei încolonați se duceau fix la muzeul colecțiilor Magnin, tot în disprețul gloatelor care se înghesuiau la Louvru. Ei, și ajunși la muzeul Magnin, ce făceau doctorii în pictură olandeză? Se repezeau să studieze îndelung lăudata pânză a lui van Bijlert.
Hai să fim serioși. Nimeni, niciodată, prin România, mai ales progresiștii care urăsc tot ce ține de cultura clasică n-a auzit de van Bijlert. Și dacă, din întâmplare, vreunul ar fi aflat vreodată de un astfel de pictor, tot nu ar fi aflat de pânză de la Dijon, care nici măcar nu este printre lucrările ceva mai cunoscute ale olandezului.
Rămâne așadar o ipostază cel puțin rușinoasă a zecilor de progresiști care s-au repezit să se laude cu o pânză necunoscută nici măcar inițiaților în secolul de aur al picturii olandeze.
Surprinde, mai apoi, ridicolul de a invoca lipsa de legătură cu mult mai celebra pictură murală a lui Leonardo, Cina cea de Taină. Eu zic că, pentru orice om de cultură generală medie, este evident că ilustra lucrare a lui Leonardo este clar „reinterpretată” în pictura în cauză a lui Bijlert, realizată 150 de ani după capodopera italianului.
La fel de ridicol rămâne și faptul că adepții progresismului macron-ist se simt cu toții datori să critice, de câte ori pot, creștinismul, dar nu au niciodată curaj să zică vreo vorbă despre islamism, de exemplu. Să fie oare de frică, ei știind bine că orice aluzie ticăloasă la islamism ar fi sever pedepsită?
Altminteri, scuzele prezentate public de către organizatorii Olimpiadei au acoperit total cu o pătură de rușine pe toți cei care și-au riscat reputația doar pentru a rostogoli o explicație penibilă, necrezută nici măcar de ei înșiși”, scrie Peiu.
La rândul său, jurnalistul Marian Dumitru scrie, pe Facebook: „Cocoșul francez nu mai are curaj sa ia în bășcălie islamul. Așa că a ales opțiunea fără risc, batjocorește creștinismul. Curaj de găină…”
Articolul „Cum de adepții progresismului macronist se simt cu toții datori să critice, de câte ori pot, creștinismul, dar nu au niciodată curaj să zică vreo vorbă despre islamism, de exemplu. Să fie oare de frică, ei știind bine că orice aluzie ticăloasă la islamism ar fi sever pedepsită?”, se întreabă analistul Petrişor Peiu apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
