Preşedintele Iohannis cere reexaminarea legii privind educaţia sanitară în şcoli

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Şeful statului arată că legea transmisă la promulgare aduce o serie de modificări şi completări Legii nr. 272/2004, care vizează, în principal: serviciile de protecţie de care pot beneficia copiii solicitanţi de azil, statutul copiilor ai căror părinţi sunt aflaţi în străinătate, introducerea acordului scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor pentru derularea în unităţile şcolare a programelor de educaţie sanitară, stabilirea unui climat pozitiv şi incluziv în orice unitate de învăţământ, pentru prevenirea şi combaterea oricărei forme de violenţă psihologică – bullying – în şcoli, libertatea copiilor de a primi şi de a difuza informaţii ce vizează bunăstarea lor, dezinstituţionalizarea copiilor din sistemul de protecţie. Totodată, el arată că, potrivit acestei legi, se abrogă o serie de ordine ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, se stabilesc măsuri tranzitorii, se interzice plasamentul copilului în servicii de tip rezidenţial care nu sunt organizate conform Legii nr. 272/2004 şi se instituie interdicţia funcţionării altor servicii de tip rezidenţial decât cele prevăzute de acest act normativ, începând cu 1 ianuarie 2021. Preşedintele Iohannis atrage atenţia că adoptarea de către Parlament a legii în care este înlocuită noţiunea de ‘educaţie sexuală’ cu cea de ‘educaţie sanitară’ şi este introdusă obligativitatea obţinerii acordului scris al părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor pentru derularea în unităţile şcolare a programelor de educaţie sanitară a generat numeroase critici, atât din partea experţilor din domeniul educaţiei, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale, îndeosebi a celor reprezentative ale tinerilor şi elevilor. ‘În ceea ce priveşte oportunitatea acestor schimbări legislative, considerăm că modificările aduse Legii nr. 272/2004 creează dificultăţi în aplicare şi sunt contrare politicilor naţionale şi internaţionale din domeniu, ceea ce afectează activitatea concertată existentă de a pune în aplicare măsurile destinate combaterii dificultăţilor cu care se confruntă unii membri ai societăţii din România. Totodată, considerăm că legea supusă reexaminării neglijează nevoia intensă a societăţii de a primi o educaţie pentru sănătate, ce constituie, de altfel, o prioritate a statului, menţionată inclusiv în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 22/2020’, se arată în cererea de reexaminare. Şeful statului subliniază că prin introducerea sintagmei ‘educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sanitară’, textul de lege se îndepărtează de principiul ‘promovării educaţiei pentru sănătate’ prevăzut în art. 3 lit. r) din Legea nr. 1/2011. ‘Practic, reglementate în acest mod, programele de educaţie pentru sănătate sunt evidenţiate doar prin educaţia sanitară, componenta de educaţie pentru sănătate sexuală fiind, astfel, eliminată sau simplificată la transmiterea în mod exclusiv de informaţii cu privire la igiena personală. Ideea de educaţie sanitară este una desuetă, ce nu mai corespunde conceptului actual privind sănătatea publică. Educaţia sanitară, fiind un termen utilizat înainte de anul 1990, cuprindea doar activităţi de asigurare a igienei. Or, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, conceptul de sănătate publică este unul complex, fiind definit ca ştiinţa care studiază problemele de sănătate ale unei populaţii, starea de sănătate a colectivităţii, serviciile de igiena mediului, serviciile generale sanitare şi administrarea serviciilor de îngrijiri şi este strâns legată de conceptele medicinii preventive, medicinii sociale, abordând sănătatea comunitară. Importanţa educaţiei pentru sănătate, mai ales a educaţiei sexuale, rezultă îndeosebi din necesitatea asigurării unui climat sănătos, în deplină siguranţă pentru realizarea relaţiilor dintre indivizi, care să garanteze integritatea fizică şi psihică a acestora’, se precizează în cererea de reexaminare. În document se aminteşte de existenţa mai multor studii care reliefează faptul că atât copiii, cât şi tinerii trebuie să aibă acces, cu celeritate, la educaţie şi informaţii obiective, spre a-şi putea evalua şi realiza în mod corect interacţiunile cu ceilalţi indivizi din societate. În acest sens, sunt învederate recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, potrivit cărora, în ceea ce priveşte nevoia de realizare a educaţiei sexuale, aceasta poate fi suplinită, în mod pozitiv şi cu succes, prin intermediul unor specialişti care să abordeze acest domeniu în mod profesional. Totodată, se menţionează că OMS consideră că educaţia sexuală trebuie predată într-o manieră adecvată vârstei, să corespundă gradului de dezvoltare şi înţelegere, specific fiecărui individ şi să ţină cont de influenţele culturale, sociale şi de gen. ‘Cu privire la obligativitatea existenţei acordului din partea părinţilor/reprezentanţilor legali în vederea derulării, cu caracter sistematic în unităţile şcolare, a acestor programe de educaţie, apreciem că aceasta are ca efect restrângerea accesului copiilor la o educaţie adecvată, cu atât mai mult cu cât această limitare nu se aplică şi în cazul altor tipuri de programe. Această măsură legislativă este de natură să creeze un obstacol în realizarea interesului superior al copilului, astfel cum acesta este prevăzut de convenţiile internaţionale la care România este parte şi care trebuie să primeze dreptului părintelui de a decide pentru copilul său’, se mai arată în cererea de reexaminare. Preşedintele Iohannis punctează că, întotdeauna, o acţiune legislativă care reglementează accesul copiilor la orele de educaţie pentru sănătate, inclusiv de educaţie sexuală, nu trebuie să îngreuneze şi mai mult eforturile României de a înlătura cauzele ce produc inegalitate, excludere socială, economică şi culturală, precum şi renunţarea la frecventarea studiilor. El arată că printre aceste cauze, un rol însemnat îl au cazurile, în continuă creştere, de naşteri din rândul mamelor minore din ţara noastră, afirmând că aceasta reprezintă un factor de risc determinant de declanşare şi menţinere a sărăciei în cazul respectivelor mame şi copii lor. În acest context, el arată că statul are obligaţia de a asigura accesul la informaţiile corespunzătoare domeniului sănătăţii sexuale, ca o componentă esenţială a dreptului la sănătate şi la educaţie. ‘În vederea abordării unor atitudini sănătoase care să îi menţină în siguranţă, tinerii trebuie să beneficieze de o educaţie adecvată. În acest context, este mai mult decât vitală necesitatea reglementării în programa şcolară a educaţiei pentru sănătate, cu componenta educaţiei sexuale, adaptate vârstei, de o manieră obiectivă, care să prezinte informaţii corecte, adaptate nivelului elevilor de dezvoltare şi înţelegere. Ca atare, apreciem că perseverenţa în promovarea accesului la educaţie pentru sănătate, cu componenta acesteia privind educaţia sexuală, este de natură să combată răspândirea de informaţii false în materia situaţiilor cu caracter epidemic şi vine în sprijinul realizării măsurilor de prevenţie şi asigurare a sănătăţii pentru toţi indivizii. De asemenea, o dimensiune importantă a eforturilor de control epidemiologic pe scară largă o reprezintă şi informarea în ceea ce priveşte existenţa şi prevenţia bolilor, inclusiv a celor cu transmitere sexuală’, spune Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu acest act normativ, însă Curtea a decis că legea este constituţională.