Nicuşor Dan: Să ne amintim de Corneliu Coposu; România are nevoie de caractere şi de repere

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a transmis miercuri un mesaj cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la moartea lui Corneliu Coposu, subliniind că Seniorul era un om nobil, care avea principii şi era dispus să se sacrifice pentru ele. ‘I s-a spus Seniorul. Dar nu pentru că, atunci când l-am cunoscut cu toţii, era deja foarte în vârstă. Ci pentru că era un om nobil, care avea principii şi era dispus să se sacrifice pentru ele. A făcut ani grei de închisoare în perioada lui Gheorghiu-Dej, a fost urmărit de Securitate în vremea lui Ceauşescu, dar a prins căderea comunismului şi a avut o contribuţie esenţială la orientarea democratică a României după 1989. Să ne amintim de Corneliu Coposu, azi, la 25 de ani de la dispariţia lui. Pentru că România are nevoie de caractere şi de repere’, a scris edilul general, pe Facebook. Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în comuna Bobota, judeţul Sălaj, fiind fiul protopopului greco-catolic Valentin Coposu. În perioada 1937-1947, a fost secretar politic al lui Iuliu Maniu, preşedintele PNŢ. În 1945 a fost ales preşedinte al Filialei Sălaj a PNŢ, iar în 1946 a devenit secretar general adjunct al PNŢ şi secretar al Delegaţiei Permanente (1946-1947). A fost, de asemenea, deputat de Sălaj în alegerile din noiembrie 1946. După instaurarea regimului comunist, Corneliu Coposu a fost arestat în iulie 1947, în urma înscenării de la Tămădău, din 14 iulie 1947, când au fost arestaţi mai mulţi fruntaşi ai PNŢ. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru ‘înaltă trădare a clasei muncitoare şi crimă contra reformelor sociale’, confiscarea averii, fiind trimis în puşcărie cu regim de exterminare. Până la amnistiere, în 1964, a trecut prin numeroase închisori, inclusiv la coloniile de muncă de la Canal – Poarta Albă şi Capul Midia, executând 17 ani şi jumătate de închisoare, dintre care opt ani de izolare totală. În 1948 a fost arestată şi soţia sa, Arlette, care avea să moară în 1964, după 14 ani de detenţie, se arată în lucrarea ”Personalităţile României contemporane – Protagonişti ai vieţii publice’. După eliberarea din închisoare, Corneliu Coposu a avut doi ani şi jumătate de domiciliu forţat la Rubla, în Bărăgan. Revenit în Capitală, a fost ţinut sub permanentă urmărire, chemat de zeci de ori la Securitate, a avut numeroase percheziţii domiciliare, i-au fost ridicate corespondenţa, manuscrisele, cărţile. În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, Corneliu Coposu a anunţat reintrarea în viaţa publică a PNŢ, sub denumirea de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD). A fost numit, de către grupul de refacere a partidului, preşedinte al PNŢCD, iar ulterior a fost ales preşedinte al partidului, în cadrul Congresului din 27-29 septembrie 1991. A fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat până la moartea sa, în 1995.