„PSD a obţinut o semi-victorie, AUR a devenit un actor politic greu de ignorat, PNL şi USR îşi confirmă declinul, iar SOS România şi POT reprezintă semnele unei nevoi de reînnoire a întregii clase politice”, scrie jurnalistul Dan Andronic

„Făt-Frumos și lupta cu Balaurul. Comentez rezultatele la cald, după numărarea a 98, 5 la sută din voturi, fără Diaspora. Urmează alegeri prezidențiale, cel mai probabil CCR nu va anula alegerile. Elena Lasconi se va confrunta cu Călin Georgescu”, scrie, într-un editorial, jurnalistul Dan Andronic, conform mariustuca.ro.

„Partidul Social Democrat are o reprezentare de 22,95 %, urmat de AUR cu 18,05 %,. Pe locul trei PNL cu 14,51 %, urmat de USR – 11,86 %. Ultimele două partide sunt SOS ROMÂNIA cu 7,49 %, și noua senzație politică POT (Partidul Oamenilor Tineri) cu 6,16 %. UDMR scoate un scor bun: 6,56%. Voturile din Diaspora vor modifica procentele, dar nu și ierarhia alegerilor parlamentare.

PSD în jos, AUR în sus

Ce se vede? Partidul Social Democrat rămâne principala forță politică a țării, confirmându-și supremația în fața celorlalți competitori. Cu toate acestea, scorul nu este unul triumfalist, ci mai degrabă modest. În 2020, tot sub conducerea lui Marcel Ciolacu luau 29 la sută, acum 23 la sută. Minus 6 la sută. Unde este acel 45 la sută din 2016 (epoca Liviu Dragnea) se întreabă nostalgic pesediștii. Undeva în negura Istoriei…

Este o victorie relativă, dar care îi oferă o poziție dominantă în negocierile pentru formarea unui guvern. Cine va fi liderul PSD, ținând cont că Marcel Ciolacu și-a anunțat retragerea, este greu de spus. După cum este posibil ca acesta să rămână în fruntea PSD, bazându-se pe această semi-victorie.

Poate cel mai semnificativ aspect al acestor alegeri este ascensiunea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care a obținut peste 18 la sută din voturi în Parlament, devenind a doua forță politică. În alegerile din 2020 se mulțumeau cu 9 la sută și erau considerați surpriza scrutinului. Mesajul său naționalist și anti-sistem pare să fi găsit ecou în rândul unui segment important al electoratului, nemulțumit de status quo-ul partidelor tradiționale. AUR este acum un actor politic greu de ignorat, cu capacitatea de a influența discursul public și de a pune presiune pe viitoarele coaliții guvernamentale. Putea lua mai mult? Nu cred, având un adversar tenace în Diana Șoșoacă și un concurent mai bun decât George Simion în cursa prezidențială, respectiv Călin Georgescu.

PNL și USR, în declin

Partidul Național Liberal (PNL), cu 14% la Camera Deputaților și 14,6% la Senat, a suferit o înfrângere majoră, semnalând o erodare a încrederii publice în guvernarea sa recentă. Pierderea unei părți semnificative din electorat, de la 25 la sută în 2020, la 14 la sută este mai mult decât îmgrijorătoare.

De asemenea, Uniunea Salvați România (USR) nu a reușit să capitalizeze pe nemulțumirile electoratului, obținând doar 11,35% la Camera Deputaților și 11,3% la Senat, un scor mai mic decât în alegerile anterioare. În 2020 a luat peste 15 la sută din voturi.

SOS România și POT, semnele unei nevoi de reînnoire

Partidele surpriză, precum SOS România și POT, demonstrează că există o apetență pentru noi voci în politică. Deși încă la început de drum, aceste formațiuni ar putea aduce un suflu proaspăt în peisajul politic, în special dacă reușesc să își articuleze o viziune coerentă și să-și mențină susținătorii pe termen lung.

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) își păstrează poziția tradițională, continuând să reprezinte interesele comunității maghiare. Deși nu a înregistrat surprize, stabilitatea UDMR ar putea fi un factor important în viitoarele negocieri parlamentare.

Ce a contat. Prezență la vot record

Unul din factorii principali ai acestor rezultate a fost prezența record la vot (față de 39% în 2016 și 31% în 2020). Peste 52 la sută din cei care puteau să voteze au făcut-o ieri. Un val uriaș de nemulțumire a spulberat procentele partidelor tradiționale, care luau scoruri bune în condițiile în care se prezenta maxim 40 la sută din electorat. Acum am avut peste 52 la sută prezență la vot, un semnal de implicare civică. Numai că de data asta politicienii s-au speriat, nu au știut să canalizeze energia într-o direcție bună.

Modul în care s-au distribuit preferințele arată că FRICA nu mai funcționat. Ba chiar dimpotrivă, a fost considerată o tentativă de prostire și taxată prin votul dat lui Călin Georgescu, AUR, SOS și POT. Prin valul mare de oameni veniți la vot s-a dat un cartonaș roșu celor care au dus o campanie bazată exclusiv pe desfigurarea adversarului. Când îți axezi comunicarea doar pe idei negative, de tipul X este un incult, Y este un gângav și Z nu pricepe nimic din politică, obții un rezultat previzibil.

În același context, absența unor dezbateri reale, înlocuite cu emisiuni de tip show dumnical, a  consolidat ideea că avem o clasă politică slab pregătită intelectual. De aceea stilul pozitiv și curățel intelectual al lui Călin Georgescu a făcut furori inițial. Chiar dacă, în opinia mea, este gol de substanță. Numai că o eventuală comparație cu Ciolacu, Lasconi sau Ciucă l-a avantajat. Această atitudine, fuga de dezbatere, a fost percepută și ca un semn de aroganță, de lipsă de respect pentru democrație.

Valorile fundamentale rămân puternice

Lipsa de respect a USR față de Familie, Credință, Patriotism, nu a putut fi compensată de celelalte partide tradiționale pentru că nu au fost credibile. Sunt convins că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă sunt altfel decât USR-ul Elenei Lasconi, când vine vorba de valori fundamentale ale românilor, dar nu este suficient. Trebuie să și poți demonstra credibil. Iar atacul la cariera militară a lui Nicolae Ciucă și la familia lui Marcel Ciolacu a lăsat loc pentru alte opțiuni. Tip George Simion și Diana Șoșoacă, cu moțul Călin Georgescu.

Loviturile pe care și le-au administrat Ciolacu și Ciucă, direct sau prin intermediari, a arătat că nici în zona tradițională noțiunea de RESPECT nu mai există, fiind vorba doar de o luptă în noroi. Totul s-a văzut mai clar în momentul în care PSD și PNL și-au bătut joc de cariera unui om care putea schimba fața Bucureștiului: Cătălin Cîrstoiu. Și a continuat până în ultima zi a campaniei.

Dacă ar fi să ne uităm la finalul acestui scrutin aș putea spune că NU mai există FĂT-FRUMOS în politica românească! Modelul de politician care se luptă cu BALAURUL ( de la Corupție până la Implicarea Rusiei) a fost înlocuit cu VOTUL POPULAR ca armă de luptă împotriva lăcomiei, fățărniciei și prostiei. Nu este neapărat o victorie, ci doar o măsură a democrației. Iar politicienii trebuie SĂ ÎNVEȚE SĂ CÂȘTIGE VOTUL OAMENILOR, NU SĂ-L CUMPERE!

Implicarea Rusiei și TikTok

Câteva cuvinte la final despre aceste două teme! Nu le neg importanța sau actualitatea. Sunt convins că rușii au acționat în România după principiul jucăriei cinetice: dă-i un impuls că după aia merge singură. Sunt convins că beneficiarul a fost Călin Georgescu. Identic în cazul TikTok, deși o rețea socială este o amenințare doar pentru cine nu știe să o folosească…

Dar, și aici este un mare și capital DAR, pentru acest tip de probleme avem instituții ale statului, de la CSAT în jos! Care trebuie să contracareze din timp acest tip de amenințări, dacă ele există. Instituțiile Statului trebuie să ia locul personajului providențial din basme sau vreunei poțiuni miraculoase. De-abia atunci putem răsufla ușurați”, scrie Dan Andronic.

Articolul „PSD a obţinut o semi-victorie, AUR a devenit un actor politic greu de ignorat, PNL şi USR îşi confirmă declinul, iar SOS România şi POT reprezintă semnele unei nevoi de reînnoire a întregii clase politice”, scrie jurnalistul Dan Andronic apare prima dată în Ecopolitic.