Marinescu (consilier prezidenţial): Economia recuperează progresiv; perspectivele – favorabile pentru o creştere economică robustă

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu afirmă că, în contextul crizei-corona, economia României recuperează progresiv, iar perspectivele sunt favorabile pentru o creştere economică ‘robustă’ începând de anul viitor. ‘Chiar dacă redresarea economică, de la un trimestru la altul, nu a fost atât de rapidă pe cât ne-am fi dorit – astfel încât să confirme în trimestrul 3 curba aşteptărilor iniţiale, economia recuperează progresiv, iar perspectivele sunt unele favorabile pentru o creştere economică robustă începând cu anul 2021. În condiţiile în care, în trimestrul 4, aportul agriculturii în PIB este mult redus, iar industria va continua să evolueze în teritoriu pozitiv, atunci scăderea PIB din 2020 va putea fi recuperată destul de rapid şi pe măsură ce criza sanitară se va atenua. Dacă estimările actuale se confirmă, fie şi cu o anumită marjă de abatere, putem spune că România a traversat 2020, anul crizei-corona, cu o scădere economică moderată, dar şi cu o deteriorare moderată a soldului bugetar. Un asemenea scenariu conturează, astfel, premisele raţionale de la care pornim în consolidarea economiei şi a finanţelor publice în anii următori’, a scris Marinescu, joi, pe blog. El spune că România are nevoie de responsabilitate şi viziune strategică, pentru a face ‘saltul pe o curbă a dezvoltării care să ne apropie semnificativ de media Uniunii Europene, prin convergenţă reală sustenabilă’. ‘În acest sens, politicile de dreapta – axate pe investiţii, inovare, competitivitate şi responsabilitate economică – vor susţine cu adevărat dezvoltarea României. Avem două direcţii esenţiale: fondurile europene şi reformele structurale!’, a arătat Marinescu. Potrivit lui Marinescu, criza economică generată de pandemia de coronavirus a afectat semnificativ situaţia finanţelor publice la nivel global. El indică faptul că în UE finanţele publice la sfârşitul lui 2019 consemnau excedente bugetare în cazul a 17 state membre, iar celelalte, cu o singură excepţie – România -, se aflau sub pragul de 3% deficit, conform criteriilor de convergenţă nominală. ‘Excepţie a făcut tocmai România, ale cărei finanţe publice au evoluat prociclic în anii de guvernare PSD, adică pe contrasensul responsabilităţii economice, cu deficite înalte în ciuda creşterii economice. Astfel, România încheie anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar dintre ţările UE, de 4,4% din PIB, după o guvernare ce lăsa în urmă diverse facturi şi plăţi restante către sectorul privat’, a menţionat Marinescu. El precizează că deficitele bugetare au explodat la unison pentru toate statele membre după declanşarea crizei-corona. ‘Situaţia finanţelor publice în UE s-a deteriorat brusc, iar excedentele bugetare din 2019 s-au transformat peste noapte în deficite de amploare. (…) În privinţa României, deficitul luat în considerare este cel estimat la rectificarea bugetară, nivel care ne plasează, totuşi, în jumătatea superioară a clasamentului european. Însă trebuie să ne amintim că România a plecat din postura ţării cu cel mai mare deficit bugetar la sfârşit de 2019, ceea ce arată că deteriorarea finanţelor publice nu a fost una comparabilă cu situaţia altor ţări din UE. În acest sens, dacă luăm în considerare abaterea deficitului bugetar în raport cu 2019, se poate observa că România se plasează, alături de Bulgaria şi Suedia, în extremitatea pozitivă a clasamentului, printr-o creştere a deficitului bugetar de circa 4,7 puncte procentuale faţă de ponderea deficitului în PIB din anul anterior’, indică Marinescu. Consilierul prezidenţial susţine că, în condiţiile în care reacţiile de răspuns la criza-corona au fost centrate cam pe aceleaşi măsuri în mai toate ţările UE – şomaj tehnic, suspendarea unor obligaţii fiscale şi sprijin pentru finanţarea mediului de afaceri, deteriorarea finanţelor publice în cazul României nu a fost una dintre cele mai agresive. ‘România trece de la cel mai mare deficit în 2019 la una dintre cele mai moderate deteriorări ale soldului bugetar în 2020. Această ‘alunecare’ moderată indică atât eficienţa măsurilor de intervenţie, cât şi dinamica economică favorabilă’, spune Marinescu. El arată că România a înregistrat în trimestrul 3 o creştere economică de 5,6% faţă de trimestrul 2. ‘Pe primele 3 trimestre, avem o scădere economică de doar 4,6% pe serie ajustată. Confirmarea acestui scenariu plasează România între ţările UE cu evoluţii bune, dat fiind contextul problematic al unei crize-corona mult mai profunde decât anticipările iniţiale’, explică Marinescu. Acesta afirmă că ritmul pozitiv al industriei din ultimele luni este un semnal bun al redresării, care trebuie susţinută în continuare prin investiţii în infrastructură şi prin accesarea fondurilor europene din Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), punctând că sectoarele construcţiilor şi serviciilor vor asigura temperarea ritmului anual negativ al PIB-ului, în ultimele luni ale anului curent.