Timiş: ‘Civilizaţia şi dreptul de a ofensa’, conferinţă susţinută de Horia-Roman Patapievici, la UVT

Universitatea de Vest Timişoara (UVT) a continuat, miercuri seara, seria evenimentelor online ‘La UVT, cultura e capitală’ cu conferinţa intitulată ‘Civilizaţia şi dreptul de a ofensa’, susţinută de scriitorul şi filosoful Horia-Roman Patapievici. Eseistul s-a referit la dezbaterea publică şi a afirmat că a face judecăţi tranşante înseamnă, aproape întotdeauna, a discrimina, iar oamenii civilizaţi militează pentru o societate fără discriminări, problema fiind sensibilitatea oamenilor, care ar trebui protejată prin suspendarea benevolă a judecăţilor negative. ‘De ce este atât de greşită ideea că dezbaterea publică ar trebui să ţină seama de sensibilităţile oamenilor? Pentru că dacă ar face-o, dezbaterea s-ar bloca imediat, întrucât toate argumentele care ar putea fi aduse vor fi interpretate ca argumente la persoană. Dacă scopul discuţiei este protecţia sensibilităţii, şi nu producerea de argumente valide, atunci argumentele însele şi-ar pierde autonomia. Dacă dezbaterea publică ar trebui să ţină seama de sensibilitatea oamenilor, înţeleasă ca teamă de a ofensa, atunci atenţia faţă de argumente s-ar transforma în grija faţă de sensibilităţi, nu adevărul, ci protejarea sensibilităţilor. Dar, cum sensibilităţile sunt subiective, dezbaterea în felul acesta devine arbitrară’, a spus vorbitorul. Patapievici a subliniat faptul că aşa cum nu se poate face legislaţie pornind de la sensibilităţi, nu există dezbatere publică dacă în orice argument valid cel contrazis identifică atacul împotriva unei sensibilităţi. Dacă scopul dezbaterii este cu adevărat găsirea unei soluţii, atunci etica discuţiei trebuie să fie logica, iar morala ei, adecvarea la fapte. ‘În orice dezbatere decentă, participanţii trebuie să se abţină să folosească argumente ad personam (către persoană, n.r.), dar decizia de a te abţine de la atacul la persoană se bazează tocmai pe posibilitatea separării valorilor în care crezi de persoana care eşti. Cei care, în vederea toleranţei ori a recunoaşterii mutuale, ne îndeamnă să ne abţinem de la a formula judecăţi asupra valorilor în care cred oamenii şi comunităţile se bazează pe aceeaşi premisă a imposibilităţii separării omului în valorile în care crede’, a arătat filosoful. Patapievici a mai afirmat că ansamblul societăţii moderne depinde de doi factori, progresul ştiinţei şi dezvoltarea capitalistă. Pentru progresul ştiinţei şi pentru ordinea proprietăţii private, a continuat vorbitorul, regula ‘nu mă ofensa, nu denigra comunitatea’ este sinucigaşă, iar existenţa societăţii moderne stă sau cade împreună cu falsitatea regulii enunţate. ‘Argumentul este acesta ‘nu mă ofensa, nu denigra comunitatea’ se bazează pe o premisă care dacă ar fi adevărată, ar face dezbaterea neîngrădită, reprobabilă din punct de vedere moral, iar progresul tehnic vorbind ar fi imposibil. Dreptul de a ofensa nu este nici pe departe dreptul de a jigni, de a defăima, iar juridic se poate face departajarea între acestea’, a punctat scriitorul. Horia-Roman Patapievici a concluzionat că noua libertate de exprimare, limitată prin regula lui ‘nu mă ofensa, nu denigra comunitatea’ este clar inferioară vechii libertăţi de exprimare, ‘care era bazată pe principiul criticii neîngrădite pe care au tolerat-o statele şi societăţile occidentale în trecut. Acea libertate este superioară pentru că ea a pus bazele civilizaţiei în care trăim şi în care beneficiem de aceste drepturi, libertăţi şi prosperitate fără precedent, a susţinut el.