AP recomandă MAI să faciliteze comunicarea cu cetăţenii străini cărora nu li se permite accesul pe teritoriul ţării

Avocatul Poporului (AP), Renate Weber, recomandă ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, să faciliteze comunicarea între cetăţenii străini şi Poliţia de Frontieră română în limba maternă sau într-o limbă pe care aceştia o înţeleg, pentru o mai bună gestionare a cazurilor în care nu se permite accesul pe teritoriul României a unor persoane străine. Potrivit recomandării postate, vineri, pe site-ul AP, ‘în vederea unei mai bune gestionări a situaţiilor în care nu se permite accesul pe teritoriul României a unor persoane străine care nu îndeplinesc condiţiile legale şi a asigurării unei comunicări eficiente cu acestea’, MAI va facilita comunicarea între cetăţenii străini şi Poliţia de Frontieră română în limba maternă sau într-o limbă pe care aceştia o înţeleg, motiv pentru care AP apreciază ca necesară prezenţa la faţa locului a unui translator/interpret ori de câte ori cetăţeni străini sosesc la graniţa României şi au anumite probleme legale sau de altă natură. În situaţia în care nu poate fi asigurată prezenţa la faţa locului a unui translator, se va apela de îndată la ajutorul ambasadei ţării din care provin cetăţenii străini pentru a se asigura traducerea dialogului dintre cetăţenii străini şi autorităţile române, prevede recomandarea. Conform sursei citate, MAI va asigura o atenţie sporită minorilor, femeilor gravide, persoanelor în vârstă sau bolnave, în perioada în care aceştia vor fi cazaţi în spaţiile care aparţin statului român. AP face aceleaşi recomandări şi inspectorului general al Poliţiei de Frontieră Române, Liviu Bute. De asemenea, AP recomandă MAI ca, în vederea asigurării unor spaţii de cazare corespunzătoare cetăţenilor cărora Poliţia de Frontieră nu le permite accesul în România, să pună în valoare dispoziţiile Anexei nr. 2 Secţiunea B din Hotărârea de Guvern nr.791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, potrivit cărora acesta verifică condiţiile privind ‘asigurarea, amenajarea spaţiilor şi dotarea corespunzătoare a acestora care se fac de către administraţia aeroportului’. Totodată, AP recomandă ministrului Transporturilor, Lucian Bode, ca, în vederea asigurării în incinta aeroporturilor, a unor spaţii de cazare corespunzătoare cetăţenilor cărora Poliţia de Frontieră nu le permite accesul în România, să pună în valoare dispoziţiile Anexei nr. 1 Secţiunea A punctul 10 din Hotărârea de Guvern nr. 791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, potrivit cărora, printre condiţiile verificate de Ministerul Transporturilor se află şi cele privind amenajarea unor încăperi dotate corespunzător pentru mamă şi copil şi spaţii speciale pentru infanţi şi însoţitorii acestora. AP s-a sesizat din oficiu, având în vedere informaţiile apărute în presă, potrivit cărora Poliţia de Frontieră Română nu ar fi permis intrarea în ţară a unor cetăţeni sirieni, care au statutul de rezidenţi ai Regatului Danemarcei. Din ancheta efectuată la Poliţia de Frontieră Română şi din informaţiile scrise care au fost comunicate AP rezultă că, la intrarea în România, resortisanţii ţărilor terţe sunt obligaţi să îndeplinească condiţiile de intrare generale din prevederi ale Regulamentului 399/2016/EU. Urmare a restricţiilor temporare privind călătoriile neesenţiale adoptate de statul român în actualul context pandemic, intrarea în ţară, la momentul respectiv, a resortisanţilor ţărilor terţe era permisă cu respectarea cadrului normativ general aplicabil doar în situaţiile de excepţie prevăzute în Anexa nr. 3 a Hotărârii Guvernului nr. 782 din 14 septembrie. Cetăţenii sirieni nu au putut prezenta documente justificative raportat la scopul declarat al călătoriei (un bărbat urma să beneficieze de tratament stomatologic, ceilalţi membri ai familiei doar îl însoţeau şi urmau să se cazeze la un hotel în Bucureşti, fără a putea prezenta documente în acest sens, neavând nici bilete de întoarcere în ţara de reşedinţă sau într-o altă ţară). La baza nepermiterii intrării în România a stat şi faptul că sirienii au declarat că urmau să rămână în ţară maxim 7 zile, în condiţiile în care, venind din Danemarca, aveau obligaţia legală de a rămâne cel puţin 14 zile în carantină. Măsura a fost comunicată prin formulare de refuz al intrării în limba engleză şi română. Dialogul cu sirienii s-a purtat în engleză, în special prin intermediul unuia dintre minori care vorbea foarte bine engleză. Având în vedere că, pentru îndeplinirea demersurilor legate de părăsirea punctului de trecere a frontierei erau necesare mai multe de 12 ore, sirienii au fost cazaţi într-un spaţiu din zona de tranzit a aeroportului, iar pe 13 octombrie au fost transportaţi cu zborul unei companii aeriene în Germania, locaţie din care au sosit în România.