Sălaj: 80 de persoane au donat plasmă convalescentă pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19

Un total de 80 de persoane vindecate de COVID-19 au donat până în prezent, la Centrul de Transfuzii Sanguine (CTS) Sălaj din Zalău, plasmă convalescentă pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, instituţia primind recent un aparat dedicat recoltării de plasmă ce permite recoltarea unei cantităţi de trei ori mai mare decât cea obţinută prin recoltarea de sânge. ‘Plasma convalescentă se poate obţine prin două tipuri de donare: donare standard de sânge total din care noi în urma procesării obţinem o punguţă de concentrat eritrocitar, adică sânge în termeni populari şi o punguţă de plasmă sau donare numai de plasmă, prin plasmafereză, cu ajutorul aparatului pe care l-am primit recent, cu ajutorul căruia obţinem trei punguţe de plasmă, pe care le etichetăm ca şi plasmă convalescentă în funcţie de titrul (cantitate de substanţă activă dizolvată într-un mililitru de soluţie n.r.) de anticorpi, după ce avem rezultatele de la Bucureşti, de la Institutul Naţional de Medicină Transfuzională’, a precizat vineri, pentru AGERPRES, Cristina Ilieş, directorul CTS Sălaj. Instituţia a primit recent, cu contract de comodat, un aparat nou de plasmafereză, de la o firmă care a livrat astfel de aparate în întreaga ţară. ‘Astăzi au fost cei de la Jandarmerie, care au trecut prin infecţia cu COVID, să doneze plasmă convalescentă. Până ieri erau 80 de persoane care s-au vindecat şi au venit să doneze, din care două persoane au donat deja pe aparatul de plasmafereză. Astăzi a mai fost o persoană. De la cele trei persoane am recoltat câte 600 de mililitri de plasmă de la fiecare, din care am obţinut nouă unităţi de plasmă, de câte 200 de mililitri. La o donare normală, se obţine circa 230 de mililitri de concentrat eritrocitar şi 200 de mililitri de plasmă’, adăugat directorul CTS Sălaj. Potrivit acesteia, doar jumătate din cei care donează plasmă convalescentă au un număr suficient de anticorpi pentru ca plasma recoltată de la ei să poată fi utilizată pentru pacienţii cu CODID-19 în stare gravă. ‘Problema este că nu toţi cei care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 au anticorpi în titru atât de bun ca noi să putem eticheta această plasmă ca plasmă convalescentă de COVID. Din studiile pe cale le-am făcut, cam 50% din cei care vin să doneze şi au trecut prin infecţie au titru bun. Ca să nu pierdem plasma şi sângele, în prima fază recoltăm sânge total, ca să rămânem cu concentratul eritrocitar, pentru că oricum pacienţi care au nevoie de sânge sunt în mod permanent şi nevoia la nivel naţional este foarte mare şi dacă au titru bun, îi rechemăm, după o lună de zile, să doneze plasmă pe aparatul dedicat, dacă şi sistemul lor venos permite. Donarea durează 30-40 de minute. Ca să putem eticheta o recoltare ca plasmă convalescentă trebuie să aibă peste 40 de unităţi internaţionale de anticorpi. Adică cel care donează are anticorpi, dar nu are de dat. Mie aşa îmi place să spun. Şi-a format pentru el, dar nu atât de mulţi încât să poată da şi pacienţilor cu COVID. Avem persoane care au avut titru de 25 de unităţi, de 30 de unităţi, pentru care, din păcate, nu putem folosi plasma ca plasmă convalescentă, ci doar ca plasmă simplă’, subliniază Cristina Ilieş. Directorul CTS Sălaj reaminteşte faptul că cei care vin să doneze plasmă convalescentă trebuie să îndeplinească toate criteriile, ca orice donator de sânge, adică să nu aibă nicio patologie, să nu ia niciun tratament şi să nu fi suferit vreo intervenţie chirurgicală recentă, ceea ce reduce numărul posibililor donatori. ‘Mai trebuie ca persoana să şi dorească acest lucru, pentru că sunt mulţi care ar putea veni, dar fie le este frică, fie au o reţinere, fie au rămas cu o teamă faţă de sistemul medical. Înţelegem pe toată lumea, dar ar trebui să ne gândim mai mult la cei care sunt pe paturile de la ATI şi să îi ajutăm să depăşească fazele critice şi să eliberăm cât mai repede paturile, pentru a fi trataţi cât mai mulţi pacienţi, să nu mai avem decese cauzate de COVID-19’, conchide Cristina Ilieş. În Sălaj, tratamentele cu plasmă convalescentă se realizează în cadrul Spitalul Judeţean de Urgenţă, unde cei care au neşansa să ajungă la ATI, cu forme severe de COVID-19 beneficiază de un tratament complet, similar cu cel din alte state europene.