Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un proiect de ordin pentru aprobarea „Codului de Conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și negării Holocaustului” pentru mediul preuniversitar, valabil începând cu anul școlar 2025 – 2026, informează Profit.ro, conform r3media.ro.
Deși scopul declarat al codului este acela de a asigura un mediu educațional lipsit de prejudecăți, stereotipuri negative, intoleranță, xenofobie, antisemitism, precum și orice altă formă de discurs instigator la ură, în realitate, acesta ridică mari semne de întrebare, atâta vreme cât elevilor li se cere „să sesizeze orice act de discriminare, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură și antisemitism”.
Cum determină un copil de clasa a VIII-a ce este „discurs instigator la ură” sau când se ajunge la „radicalizare”, nu este specificat.
Mai mult, codul școlar intră și în viața privată a elevilor, interzicându-le acestora să posteze „conținut discriminator, xenofob, antisemit sau instigator la ură” în mediul online.
Nici cadrele didactice nu sunt scutite. Potrivit documentului, acestea trebuie să „se implice în organizarea de activități educaționale privind drepturile omului și istoria Holocaustului”, sau „să participe la sesiunile de formare privind prevenirea și combaterea discriminării, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și antisemitismului”, printre altele.
Potrivit proiectului, obligațiile specifice pentru elevi sunt următoarele:
* Să manifeste respect față de colegi, profesori și personalul școlii, indiferent de naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, dizabilitate, sex, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu prevăzut de lege;
* să sesizeze orice act de discriminare, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură și antisemitism;
* să participe la activitățile educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și antisemitismului;
* să adopte un comportament bazat pe incluziune și respect în interacțiunile cu ceilalți;
* să nu răspândească, inclusiv în mediul online, conținut discriminator, xenofob, antisemit sau instigator la ură;
Cadrele didactice trebuie:
* să prevină și să combată orice formă de discriminare, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură și antisemitism în cadrul orelor de curs;
* să susțină și să promoveze o cultură a pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în care diversitatea este celebrată și valorificată;
* să ia măsuri rapide și eficiente în cazul identificării unor comportamente discriminatorii, xenofobe, radicalizate, antisemite sau instigatoare la ură;
* să integreze în procesul educațional elemente din Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024 – 2027;
* să se implice în organizarea de activități educaționale privind drepturile omului și istoria Holocaustului;
* să participe la sesiunile de formare privind prevenirea și combaterea discriminării, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și antisemitismului.
Sursa: Ecopolitic.ro
