„O știre venită cam pe nepusă masă e că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine luni în România și se vede cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan. Neobișnuit, însă, e că Ursula vine la Constanța și nu în capitala București. Acea Constanță unde nu a catadicsit să vină zilele trecute, de Ziua Marinei, comandatul suprem al forțelor armate ale României, preferînd o mănăstire. Din păcate, există o explicație pentru această vizită, și ea nu e deloc liniștitoare: șefa UE demarează un turneu realmente de război în Estul Europei, ceea ce ridică serios întrebarea ce planuri coace Bruxellesul în privința războiului din Ucraina, într-un moment cînd SUA pare ieșită din piesă?”, scrie, pe inpolitics.ro, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.
„Conform anunțului oficial al Comisiei, începînd de mîine, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România. Vizita sa va sublinia sprijinul acordat de UE statelor membre care se confruntă cu provocările legate de utilizarea în comun a frontierelor cu Rusia sau Belarus. De asemenea, va discuta cu șefii de stat și de guvern și cu reprezentanții armatei despre securitatea și apărarea Europei.
Mîine, 29 august, președinta von der Leyen va ajunge la Riga, unde se va întîlni cu prim-ministrul leton Evika Siliņa. Ele vor vizita o unitate de producție de drone.
Mai tîrziu în cursul zilei, președinta va fi la Helsinki, unde se va întîlni cu prim-ministrul finlandez Petteri Orpo. Președinta și prim-ministrul vor fi informați cu privire la reacția Europei la flota fantomă a Rusiei și la amenințările reprezentate de războiul de pe fundul mării, care vizează infrastructuri subacvatice critice, precum cablurile de comunicații și de energie electrică, precum și conductele de energie.
Sîmbătă, 30 august, președinta va fi în Estonia, unde se va întîlni cu prim-ministrul Kristen Michal și va avea discuții cu forțele armate estoniene și cu personalul militar al NATO.
Duminică, 31 august, von der Leyen va vizita Polonia, unde se va întîlni cu prim-ministrul Donald Tusk. Împreună, ei se vor deplasa la frontiera cu Belarus pentru a observa măsurile de supraveghere și protecție a frontierelor estice.
Mai tîrziu în cursul zilei, președinta va fi la Sofia, unde se va întîlni cu prim-ministrul bulgar Rosen Jeliazkov. Aceștia vor vizita o fabrică importantă de apărare de stat și cea mai mare unitate de producție de armament din țară.
Luni, 1 septembrie, președinta von der Leyen se va deplasa la Vilnius. Ea se va întîlni cu președintele lituanian Gitanas Nausėda. De asemenea, vor vizita frontiera țării cu Belarus. Cei doi președinți vor asista la pregătirile împotriva amenințărilor hibride și convenționale.
După-amiaza, președinta va călători în România, unde se va întîlni cu președintele Nicușor Dan și cu prim-ministrul Ilie Bolojan. Ei vor călători la Marea Neagră, în apropierea orașului Constanța (unde se află baza militară de la Kogălniceanu). Von der Leyen va discuta cu oficiali guvernamentali și militari despre cooperarea dintre UE și NATO, precum și despre prevenirea, detectarea, apărarea și descurajarea amenințărilor maritime și hibride.
Deci, toate vizitele Ursulei von der Leyen sunt legate de chestiuni strict militare, un fel de inspecție de front a resurselor armatelor statelor estice.
Ce anume a determinat un asemenea demers mai mult decît neuzual, care transmite efectiv mesajul subliminal al unor pregătiri de război cu Rusia?
Ce planuri se coc în laboratoarele UE într-un moment cînd ucrainenii sunt băgați tot mai tare în corzi de ruși, iar în Balcani ar putea exploda curînd tensiuni și mai mari decît protestele violente din Serbia care vor să răstoarne președintele țării?
Faptul că ieri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și președintele sîrb Aleksandar Vucic au discutat despre situația din Kosovo și din Republica Srpska din Bosnia și Herțegovina, arată că Kremlinul e foarte interesat și de situația din această parte a Europei, unde cineva dă de zor cu bățul prin gard. Nemaivorbind de alegerile din Moldova, din 28 septembrie, care s-ar putea termina cu Maidan, precum Ucraina în 2004. Una peste alta, se adună nori tot mai negri pe cerul Europei”, scrie BTI.
Tot pe inpolitics.ro, Bogdan Tiberiu Iacob scrie sub titlul „Bombă în presa turcă: Maia Sandu vrea să trimită 700 de voluntari în Ucraina după alegeri”:
„În Moldova a avut loc cea mai mare scurgere de informații confidențiale din istorie. Site-ul ”glassmountain.io” a publicat arhiva unei corespondențe parlamentare din perioada ianuarie-august 2025. Din scrisorile publicate reiese că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la un acord cu UE pentru intensificarea sprijinului pentru Ucraina și pentru organizarea asistenței militare a NATO către Moldova. Dacă Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Sandu, va cîștiga alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, țara se va confrunta cu o militarizare completă, în contrast cu poziția Rusiei, scrie publicația turcă DikGazete.
Printre sutele de e-mailuri publicate de hackeri, corespondența dintre Oazu Nanta, membru al Comisiei pentru Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, și jurnalistul ucrainean Vadym Surchitsin atrage în mod special atenția. Aceste mesaje discută detalii despre selecția „voluntarilor” care urmează să fie trimiși în Ucraina pentru a participa la operațiuni militare alături de forțele armate ucrainene. Din conținutul mesajelor reiese că, în timpul summitului UE-Moldova din iulie 2025, Sandu a promis Uniunii Europene că, în cazul victoriei în alegeri, va trimite 700 de voluntari în Ucraina. De asemenea, documentele atașate e-mailurilor conțin informații despre cel puțin 15 cetățeni moldoveni care luptă deja în Ucraina.
Rezultatul alegerilor din 2025 din Moldova este crucial nu doar pentru Ucraina, ci și pentru NATO. În corespondența secretariatului Parlamentului Moldovei din 4 august 2025, au fost găsite dosare care detaliază rezultatele discuțiilor cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice privind desfășurarea de senzori și radare pentru detectarea țintelor aeriene. Documentele menționează, de exemplu, rezultatele monitorizării zborurilor dronelor ”Geran-2” efectuate în septembrie 2024 deasupra teritoriului Moldovei și al statelor vecine, inclusiv Ucraina.
Toate datele obținute de senzorii desfășurați pe teritoriul Moldovei sunt transmise reprezentanților ucraineni în baza acordurilor relevante. De asemenea, se precizează că, în cadrul acordurilor și doctrinei existente, cooperarea dintre Moldova, România, UE, NATO și Ucraina este în curs de dezvoltare pentru a spori schimbul de informații și pentru a instala mai mulți senzori și detectoare în vederea controlului spațiului aerian al Ucrainei.
În plus, în iulie 2025, reprezentanții NATO au testat împreună cu Moldova sistemul ”Sky Fortress” (cunoscut anterior sub denumirea de ”ZVOOK”). Acesta este o tehnologie ucraineană care detectează dronele kamikaze inamice folosind microfoane de precizie pentru a determina traseul acestora în timp real.
Planurile de militarizare a Moldovei pot fi observate și într-o scrisoare din 17 aprilie 2025 a Lubovei Filatieva, angajată a Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei. Scrisoarea, adresată mai multor reprezentanți ai structurilor de stat din Moldova, inclusiv deputatului Liliana Carp, conține documente referitoare la planurile de interacțiune cu Romînia (în calitate de reprezentant NATO) în cadrul exercițiilor și cursurilor comune menite să consolideze interacțiunea militară Moldova-NATO.
Un detaliu notabil este un e-mail de la Eliana Coraci, ofițer al Programului de Dezvoltare Profesională (PDP) NATO-Republica Moldova, care include o prezentare ce compară Kabulul cu Kievul, subliniind importanța protejării puterii, infrastructurii critice și continuității guvernamentale.
Dacă PAS cîștigă alegerile, Maia Sandu va continua procesul de militarizare a Moldovei. Trimiterea a 700 de voluntari în Ucraina este doar un prim pas. Ucraina pierde mai mult decît atît într-o singură zi de conflict, iar statele europene, care evită implicarea directă în conflictul militar, ar putea considera Moldova o alternativă temporară pentru politicienii UE, ceea ce reprezintă un risc semnificativ.
Moldova se confruntă cu o alegere crucială: fie va urma calea escaladării, fie va rămîne neutră, direcționîndu-și forțele către apărarea propriilor interese și a păcii. Rezultatul va depinde în mare măsură de poziția pe care cetățenii o vor adopta în cadrul alegerilor parlamentare care urmează, mai scrie publicația turcă”.
Sursa: Ecopolitic.ro
