Curentul suveranist se simte și în Republica Moldova. Analistul de politică externă Dan Dungaciu spune, într-un interviu pentru Gândul, că noutatea în scrutinul parlamentar, din septembrie, este apariția curentului suveranist. Profesorul atrage atenția că până și partidele mari, inclusiv pro-europenii (PAS) și cei considetați pro-rușii (PSRM), încearcă să îmbrace haina suveranistă.
Profesorul Dungaciu afirmă că de-a lungul timpului, alegerile din Republica Moldova nu au fost doar despre opțiuni politice, ci mai degrabă despre viziuni geopolitice.
„De când e un stat Republica Moldova, ecuația politică a fost cam aceeași. Republica Moldova a fost, ca și Ucraina, un stat sfâșiat, adică rupt în două de opțiuni politice și geopolitice diferite, de fapt, mai degrabă de opțiuni geopolitice, pentru că în Republica Moldova, avem mai degrabă partide geopolitice, nu partide politice. Și alegerile sunt geopolitice, nu neapărat politice în sensul european al termenului. Ce a apărut nou față de ecuația veche, în care practic jumătate vota cu Estul, jumătate vota cu Vestul? A apărut nou acest curent european suveranist, să-i spunem generic partide de protest, un soi de «prin noi înșine» și de secol 21 și care, evident, a afectat și Republica Moldova. Politicienii au simțit asta și au încercat să se cațere pe acest fenomen.
Deci, dincolo de partidele tradiționale, care reprezintă Estul și Vestul, mai apare un fenomen în Republica Moldova, care mi se pare important de urmărit. Astăzi, parafrazându-l pe Karl Marx, «o fantomă bântuie Europa – fantoma suveranismului». Ar trebui să ne întrebăm în ce măsură acest fenomen este relevant în Republica Moldova, în ce măsură acest fenomen este relevant pentru spațiul politic din Republica Moldova”, spune Dungaciu.
În opinia analistului, suveranismul în Republica Moldova este ilustrat de acele partide care spun că nu vor nici cu Estul, nici cu Vestul, dar nu sunt împotriva nici Estului, nici Vestului, „sunt un soi de prin noi înșine”, dacă vreți, „noi, moldovenii, să ne decidem singuri soarta”.
De asemenea, acesta subliniază că fenomenul suveranismului a fost îmbrățișat aproape de toate partidele. Analistul politic amintește de «Marșul Suveranității», organizat de partidul puterii, consacrat celei de-a 35-a aniversări de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova.
„De aici și tentativa, mai degrabă caraghioasă, a partidului de guvernământ să devină suveranist, adică a partidului PAS, prin «Marșul Suveranității». O chestiune care a eșuat în mod evident în momentul în care, după marșul suveranismului, și doamna Maia Sandu și premierul Dorin Receanu s-au așezat cuminți în fața Ursulei von der Leyen, care venise la Chișinău. Deci, ideea de suveranism nu prea ține în portofoliul politic al PAS-ului”, susține Dungaciu.
Analistul Dan Dungaciu indentifică și o altă abodare a acestui curent. În acest context, el a dat exemplu Blocului Electoral „Patriotic” și anume Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon.
„Igor Dodon a încercat să fie suveranist încă din plecare. Partidul domnului Dodon este un proiect rusesc, bazat nu pe Rusia, și bazat pe suveranitatea Republicii Moldova. Când au construit rușii Partidul Socialiștilor, au făcut o analiză de piață foarte atentă asupra peisajului din Republica Moldova, pentru că rușii aveau un partid «Ravnopravie», care era partidul rușilor din Republica Moldova, un fel de UDMR românesc, care ajungea pe la undeva 5-7%, avea deja pragul electoral.
Rușii și-au dat seama că ăsta nu e un proiect politic fiabil și au încercat să construiască altceva. Au făcut o analiză în Republica Moldova și au verificat care sunt conceptele sau ideile cu conotații politice cele mai evidente. Scopul rușilor a fost, de la început, să oprească Republica Moldova să se unească cu România și să se ducă spre spațiul euroatlantic.
Au zis așa: «dacă vă uniți cu România sau intrați în Uniunea Europeană, veți pierde Transnistria; dacă vă uniți cu România sau vă integrați în UE, veți pierde limba moldovenească; dacă vă integrați în Uniunea Europeană sau vă uniți cu România, veți pierde relațiile privilegiate cu Estul; dacă vă uniți cu România și vă integrați în UE, pierdeți suveranitatea»”.
Potrivi analistului politic, rezultatele au fost surprinzătoare pentru ruși. Singura chestiune care a schimbat datele problemei a fost răspunsul la ideea de suveranitate. „70-80% dintre moldoveni au zis că integrarea în reunificarea cu România sau integrarea europeană sunt pericole pentru suveranitate”, spune el.
„Rușii au văzut trendul, l-au îmbrăcat pe Dodon în ie național-românească, au botezat-o ie moldovenească și au construit un partid suveranist, încă înainte ca suveranismul să devină un mare curent european. Astăzi, Dodon a încercat să se întoarcă la rădăcide suveraniste ale partidului său, respectiv Partidul Socialiștilor. Dar problema este foarte complicată pentru el, pentru că e prea lipit de Moscova ca să mai creadă cineva că e un suveranist autentic”.
Dungaciu este de părere că „un suveranist autentic în Moldova nu trebuie să fie nici cu rușii, nici cu românii, nici cu Estul, nici cu Uniunea Europeană, să nu le urască pe niciunele, dar și să nu le iubească pe niciunele”.
„Dodon nu poate face asta pentru că este prea lipit de Rusia, PAS nu poate face asta pentru că este prea lipit de UE”, declară el.
Marea problemă a suveranismului în Republica Moldova, în opinia lui Dungaciu, este că „un suveranism care e atașat cu Estul, gen Dodon – te duce la Moscova, și un suveranism care e prea lipit de România – te duce la unificare”: „Adică e foarte greu și atunci trebuie să găsești zona aia de suveranism care să fie undeva între, și în care să nu fii lipit sau atașat de niciun spațiu din ăsta politic sau geopolitic, sau să nu fie foarte vizibil”.
El mai spune că, acestea sunt, totuși, partide vechi, care nu-și asumă această etichetă suveranistă și nici nu reprezintă neapărat, în primul rând, acest curent. „Ei încearcă să-și aproprieze o modă sau o stare de spirit”, completează Dungaciu.
Totuși, profesorul Dungaciu afirmă că în Republica Moldova există două partide, care pot să ilustreze acest curent și au relativ șanse să intre în Parlament: „Partidul Nostru” și Partidul Politic „Democrația Acasă”.
„Unul este Partidul Nostru, al domnului Usatîi. Un om politic extrem de controversat, care în ultima vreme a avut o campanie electorală foarte costisitoare și spectaculoasă. În toate discursurile domniei sale nu dorește să ia opțiuni politice sau geopolitice foarte dure. E un soi de populism à la Usatîi care a avut un oarecare succes mai degrabă pe persoană fizică decât pe partid, în special în nord, în zona Bălțului.
Un al doilea partid care cred eu că trebuie urmărit din punctul ăsta de vedere și este într-un fel expresia suveranismului actual în forma lui moldovenească e Partidul «Democrația Acasă» a domnului Cosciuc. Vasile Cosciuc este un populist autentic și, astăzi, în sondaje, se duce undeva spre 3%, teoretic are șansă să treacă pragul. Este genul ăla de partid de protest împotriva mainstream-ului moldovenesc, în sensul în care identitatea politică trebuie să fie moldovenească.
Un soi de prin noi înșine: nici cu românii, nici cu rușii, dar nu-i urâm pe niciunii. Nici cu Uniunea Europeană, nici cu Federația Rusă, dar nu vrem să ne spună niciunii ce să facem în statul nostru. El ar putea să joace rolul unui suveranist de acest de acest tip. Costiuc e genul de politician care merge la firul ierbii, vorbește cu oamenii”, mai spune analistul de politică externă.
Profesorul universitar notează că dacă aceste două partide intră în Parlament, vor avea o importanță strategică majoră, mult mai importantă decât votul de 5-6% pe care îl vor obține, pentru că vor fi „partide-balama”. Acestea ar putea deveni decisive în viitorea coaliție de guvernare.
„Vor fi partide care vor putea să încline balanța, pentru că marea problemă în Republica Moldova, în condițiile în care partidul PAS nu va obține 50% , și ar fi un miracol politic să obțină 50%, dar în condițiile în care partidul PAS nu obține 50%, vor trece la o guvernare de alianță. Și în configurarea alianțelor, cele două partide populiste se vor dovedi decisive, pentru că sunt populiste și suveraniste, nu o opțiune foarte clară între Est și Vest. Nu sunt nici cu Vestul, nici cu Estul, dar nu sunt nici împotriva Estului, nici împotriva Vestului. Deci au o marjă de negociere politică foarte largă. Dacă intră în Parlament, vor fi jucători importanți, vor avea o talie mult mai mare decât au talia în realitate, adică vor boxa la o categorie de greutate mult mai mare decât greutatea lor reală”, conchide Dungaciu.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au loc duminică, 28 septembrie 2025. Cetățenii Republicii Moldova votează pentru alegerea celor 101 de deputați ai Parlamentului, acesta fiind unicul organ legislativ și reprezentantul suprem al poporului.
Sursa: Ecopolitic.ro
