O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) marchează un moment pivotal în justiția românească, deschizînd calea pentru condamnarea penală a judecătorilor care comit abuzuri prin hotărîrile lor. Potrivit avocatului și fostului judecător Adrian Toni Neacșu, această hotărîre, pronunțată în contextul plîngerii împotriva soluției de clasare în cazul fostei judecătoare Camelia Bogdan, instituie efectiv răspunderea penală și materială a magistraților pentru decizii luate cu rea-credință, scrie inpolitics.ro.
Într-o postare pe Facebook, Neacșu subliniază că decizia ÎCCJ nu este doar o soluție punctuală, ci o „deschizătoare de drumuri” care rescrie regulile răspunderii judecătorilor. „ÎCCJ a îndeplinit doleanța dintotdeauna a societății românești: a instituit răspunderea penală și materială a judecătorilor”, scrie el, explicînd că hotărîrea recunoaște că aplicarea legii cu intenție rea, pentru a provoca rău inculpaților, constituie infracțiunea de abuz în serviciu.
Contextul cazului Camelia Bogdan
Decizia vine în urma unei plîngeri împotriva clasării faptelor imputate Cameliei Bogdan, legată de soluționarea dosarului ICA din 2014, în care Dan Voiculescu a fost condamnat. ÎCCJ a constatat că Bogdan a aplicat legea cu rea-credință, nu pentru a face justiție, ci pentru a prejudicia inculpații prin pedepse nedovedite suficient și confiscări nelegale. Aceasta fusese deja sancționată disciplinar de CSM și ÎCCJ pentru aceeași abatere, inițial cu excluderea din magistratură, transformată ulterior într-o pedeapsă mai blîndă.
Neacșu notează că, deși cazul în sine nu aduce surprize majore, implicațiile sale depășesc cu mult dosarul ICA. „Aici se termină importanța locală și se deschid discuțiile cu privire la noua paradigmă deschisă de ÎCCJ”, afirmă el.
Pînă acum, răspunderea penală a judecătorilor pentru hotărîri era limitată la cazuri în care abuzul era dovedit prin fapte conexe de corupție, cum ar fi luarea de mită sau traficul de influență. Exemple izolate, precum cel al judecătoarelor Piciarcă și Bădescu din 2017, implicau întotdeauna elemente de corupție. Însă decizia ÎCCJ schimbă această abordare: un judecător poate fi tras la răspundere penală direct pentru hotărîrea pronunțată, dacă aceasta este motivată de rea-credință și încalcă drepturile persoanelor judecate.
Conform Codului Penal, abuzul în serviciu implică exercitarea atribuțiilor de serviciu cu încălcarea legii de către un funcționar public – categorie în care intră și judecătorii. „Dacă folosești legea și dreptul de a judeca pentru a face cuiva rău cu intenție, simplul fapt că ești judecător nu te scutește de răspundere”, explică Neacșu. El subliniază că esențială este intenția: greșelile neintenționate, oricît de grave, rămîn protejate de independența judecătorească.
Această schimbare ar putea elibera judecătorii de presiuni externe, precum cele din partea parchetelor sau serviciilor de informații. „Nici un judecător nu va mai risca să dea cu intenție hotărîri strîmbe atît timp cît riscă să ajungă el infractor”, argumentează fostul magistrat, referindu-se la perioada „deceniului negru” din justiție (2004-2014), marcată de influențe ale DNA sub Laura Codruța Kövesi și implicarea SRI.
Totuși, Neacșu avertizează asupra riscurilor: unii procurori ar putea abuza de această posibilitate pentru a ancheta judecători doar pentru hotărîri cu care nu sunt de acord. „Pentru unii procurori, posibilitatea să ancheteze penal judecători doar pentru hotărîrile pe care le dau a fost multă vreme un vis umed”, scrie el. ÎCCJ a apărat în trecut magistrații de astfel de pretenții, dar acum, cu SRI scos din justiție și DNA reformat, echilibrul devine crucial. „Trebuie să ne dorim să se ajungă la un echilibru: nu putem avea judecători terorizați că vor fi cercetați penal pentru orice hotărîre o dau”, concluzionează Neacșu.
În concluzie, fostul judecător descrie decizia ca fiind „radicală, fără precedent și creatoare de paradigmă nouă în modul în care justiția va trebui să lucreze”. Aceasta ar putea marca sfîrșitul unei ere în care judecătorii erau protejați de consecințe penale pentru abuzuri intenționate, promovînd o justiție mai responsabilă și echitabilă.
Sursa: Ecopolitic.ro
