„Luni seara, la Antena3, președintele Nicușor Dan a făcut o afirmație stupefiantă și gravă, conform căreia numirea de directori la conducerea serviciilor secrete – mai ales că SRI nu are deloc – intră pe lista lui de priorități nu chiar în primele locuri, poate chiar pe 5. O declarație care relevă că președintele României sfidează NATO oficial și fățiș. Să-i amintească cineva că, în 1997, una dintre cele cinci condiții esențiale impuse de NATO țării noastre pentru admitere a fost controlul civil asupra armatei și a serviciilor secrete”, scrie, pe inpolitics.ro, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.
„”Printre problemele pe care le aveți pe masă și la care vă gândiți și la care lucrați în acest moment pe ciornă, a câta problemă este?” a fost întrebat președintele despre numirea de directori la servicii.
Răspuns: ”Nu este chiar prima problemă. Da, da, este în primele 3, 4, 5, așa”.
Să reamintim pe scurt:
Una dintre cele cinci condiții principale impuse de NATO pentru aderarea României (și a altor state candidate din Europa Centrală și de Est) a fost controlul civil asupra structurilor militare, ceea ce implică numirea de miniștri civili la Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul de Interne (MAI) și de directori civili la conducerea serviciilor secrete (cum ar fi SRI sau SIE), ulterior fiind de așteptat demilitarizarea serviciilor secrete și a Poliției, model occidental. Cum se știe, și serviciile de informații au fost supuse unor reforme generale pentru alinierea la principiile democratice NATO, inclusiv supraveghere civilă și depolitizare.
NATO a definit criteriile de aderare în anii ’90, prin Declarația de la Summitul de la Madrid (1997) și ulterior prin Membership Action Plan (MAP), lansat în 1999. Aceste criterii au fost aplicate țărilor din fostul bloc estic, inclusiv României, care a solicitat aderarea în 1993 și a primit invitație oficială la Summitul de la Praga (2002). Cele cinci criterii cheie (conform comunicatelor NATO și evaluărilor anuale ale MAP pentru România) erau:
1. Sistem democratic stabil (inclusiv respectarea drepturilor omului și a statului de drept).
2. Progres în direcția unei economii de piață.
3. Control civil asupra structurilor militare (civilian control over the military).
4. Relații de bună vecinătate cu statele vecine și respectarea suveranității lor.
5. Dezvoltarea compatibilității militare cu forțele și standardele NATO (reforme în armată, interoperabilitate).
România a fost evaluată anual în cadrul MAP pînă la aderare (1994-2004), iar progresul în controlul civil asupra structurilor militare a fost un punct critic, mai ales după experiențele comuniste unde armata și serviciile erau subordonate partidului unic. NATO a insistat pe acest aspect pentru a preveni riscurile de lovituri de stat sau militarizare nedemocratică, așa cum se întâmplase în alte țări est-europene.
În ultimii 10 ani, regimurile Iohannis și Nicușor Dan au aruncat la coș această condiție esențială, menținînd în mai multe rînduri atît SIE cît și SRI sub control eminamente militar, prin întîrzierea desemnării unui director civil. SRI nu mai are director civil din 3 iulie 2023, ceea ce înseamnă că am intrat în al treilea an cu o conducere pur militară, cu un război în preajma țării, serviciul nu are drept de vot în CSAT, iar noul președinte trece problema pe locul 5 la priorități.
O simplă întrebare nevinovată: o exista vreo legătură între faptul că cel mai mare serviciu de informații are conducere militară fără explicații oficiale și faptul că alegerile prezidențiale au fost anulate pe baza unor așa-zise rapoarte ale serviciilor secrete?”.
Sursa: Ecopolitic.ro
