„5,7 milioane de euro. Cam cât un kilometru de autostradă în zona de câmpie. Aceasta este despăgubirea pe care România o primește pentru tezaurul furat din Olanda. Și noi ne întrebăm: aici se termină povestea? Am vrut să aflăm de la doi oficiali care au fost responsabili de soarta pieselor de muzeu. Raluca Turcan, fost ministru al Culturii – în al cărei mandat a fost organizată expoziţia obiectelor dacice de la Muzeul Drent și Natalia Intotero – cea care și-a început mandatul de ministru al Culturii cu controversele și discuțiile privind furtul tezaurului dacic din Olanda – au vorbit în exclusivitate pentru Gândul despre despăgubirea primită, dar și despre șansele de a mai vedea vreodată Coiful de la Coțofenești și cele 3 brățări dacice”, scrie gandul.ro.
În timp ce Raluca Turcan consideră că politizarea acestui caz a fost și este dăunătoare anchetei, Natalia Intotero susține că suma cu care a fost despăgubită România nu reprezintă valoarea reală a tezaurului, format din piese inestimabile pentru cultura și istoria țării noastre.
Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii în perioada în care tezaurul a ieșit din țară, ne spune răspicat că ar trebui să mulțumim autorităților române că am ajuns să primim despăgubirea.
„Prin plata celor aproape 6 milioane de euro pentru asigurare, partea olandeză își asumă responsabilitatea privind neidentificarea hoților în jaful de la muzeul din Drents. A fost un eveniment tragic, nimeni nu poate anticipa când și unde se comite un jaf, mai ales într-un stat european serios, și trebuie menționat că dacă Muzeul Național de Istorie și autoritățile statului nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită”, ne-a explicat fostul ministru.
O altă grijă a fostului ministru este politizarea acestei tragedii. Ba chiar crede că ancheta n-a avut succes din cauza adversarilor politici care au folosit subiectul furtului tezaurului în campania electorală.
„Politizarea furtului a avut și are rațiuni de campanie electorală. Politizarea nu a ajutat și nu ajută ancheta. Sper că plata acestor aproape 6 milioane de euro va mobiliza și mai mult autoritățile olandeze să identifice cât mai rapid locația artefactelor, care pentru noi, ca români, au o valoare inestimabilă. Ancheta trebuie să continue într-un ritm susținut până la recuperarea bunurilor furate”, a conchis fostul ministru al Culturii.
La rândul său, Natalia Intotero, fost ministru al Culturii – pe mandatul căreia s-a petrecut furtul tezaurului românesc din Olanda – a precizat că țara noastră nu renunță la tezaur și că ancheta autorităților din Olanda își continuă cursul.
„A fost vorba despre procedurile legale și acești bani prin care România a fost despăgubită vor fi puși într-un cont. În cazul în care tezaurul va fi găsit, România va trebui să restituie această sumă de bani. Să știți că eu am încredere în autoritățile implicate în această anchetă. Ceea ce pot să vă spun este că noi a trebuit să parcurgem prevederile legale, privind asigurarea care a fost făcută la vremea respectivă și din această sumă, în cazul în care se va găsi tezaurul și se spune că va fi deteriorat, se va putea achita partea de restaurare a acestuia. Deci, nu este o sumă care pe care România să o cheltuiască. Categoric că nu este o sumă care reprezintă valoarea tezaurului”, a explicat Natalia Intotero.
După ce ni s-a spus că tezaurul are o valoare inestimabilă, iată că asiguratorii au estimat o sumă pentru despăgubire. Fostul ministru, Natalia Intotero, recunoaște că suma este mică dintr-un motiv ireal. Brățările dacice nu fuseseră evaluate.
„Am solicitat reevaluarea pieselor de tezaur. După cum știți, unora dintre aceste piese nu li s-a făcut reevaluarea, așa cum prevedea legea. De aceea, și suma de asigurare pentru unele a fost mai mică. În speță, chiar și pentru aceste exponate din tezaur care, din păcate au fost furate”, a conchis Natalia Intotero.
În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne Coiful de Aur de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice care au fost de asemenea furate se înscriu într-o „tradiție” nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost găsite la situl Sarmizegetusa Regia, 15 dintre acestea fiind furate în anii 2000 și 2001. O parte s-au recuperat. Însă nu pentru mult timp.
După jaful de la Muzeul Drents din Assen, mai multe persoane au fost arestate în Olanda. Trei dintre aceștia sunt considerați de anchetatori autorii principali: Douglas Chesley W., Bernhard Z. şi Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, despre care s-a crezut că au fost complici la furt, au fost scoși de sub urmărire penală.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Atât împotriva lui, cât și împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, Liga Studenților din Iași a depus un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate.
Sursa: Ecopolitic.ro
