Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, și Sebastian Vlădescu, fost ministru de Finanțe, au fost eliberați în urma unei decizii a instanței supreme, pentru prescripția faptelor

Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fost președinte Eximbank, a fost eliberat astăzi pe prescripție de către un complet de la Curtea Supremă, condus de şefa instanţei supreme, Lia Savonea. Alături de Costea a fost eliberat și Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanțe.

Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate în urma constatării prescripției răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție. În același timp, decide clar că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente.
Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare. Este important de subliniat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate, obligațiile civile și măsurile de confiscare dispuse rămânând valabile, astfel încât interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat. Astfel, în cauzele menționate s-a dispus, după cum urmează:

1. În dosarul nr. 1946/1/2023* – inculpații Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea rămân să plătească:
   a) sumele de 3.990.248,60 lei și de 65.000 Euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Sebastian Vlădescu, și confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat;
   b) sumele de 3.121.328,41 lei și de 1.919.900 Euro, prejudiciu reținut în sarcina lui Mircea Ionuț Costea; Totodată, au fost menținute măsurile asiguratorii instituite până la concurența sumelor confiscate, rezultând că masurile civile dispuse totalizează 7.111.577,01 RON și 4.161.9000 Euro.
2. În dosarul nr. 1783/1/2023* – inculpatul Darius Vâlcov rămâne să plătească suma de 6.200.000 lei, reprezentând prejudiciu reținut în sarcina sa. Au fost menținute măsurile asiguratorii instituite în vederea recuperării prejudiciului.

1783/1/2023* – Minuta deciziei penale nr. 23 Cu majoritate: Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Vâlcov Darius Bogdan împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 2 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 790/1/2019. Casează, în parte, decizia penală recurată şi, în rejudecare: Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, aplicată inculpatului, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel: – pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul penal, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 19 din OUG nr. 43/2002; – pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 187/2012 şi art. 19 din OUG nr. 43/2002; – sporul de 1 an închisoare. În baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) raportat la art. 396 alin. (1) şi (6), art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală şi art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul penal, cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 19 din OUG nr. 43/2002, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale. Menţine pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată inculpatului Vâlcov Darius Bogdan pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 187/2012 şi art. 19 din OUG nr. 43/2002. Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 45 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) din Codul penal. Înlătură aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal, pe o perioadă de 3 ani şi a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi, în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă. Menţine pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal, pe o perioadă de 3 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi, în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor. Anulează formele de executare emise în baza deciziei recurate şi dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 5 ani închisoare. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Vâlcov Darius Bogdan durata reţinerii, a arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, începând cu data de 25.03.2015 până la 23.06.2015, inclusiv şi durata pedepsei executate, de la data de 14 august 2023 la zi. Menţine dispoziţia privind confiscarea sumei de 6.200.000 lei de la inculpatul Vâlcov Darius Bogdan. Menţine măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpatul Vâlcov Darius Bogdan prin ordonanţele din datele de 27 martie 2014, 31 martie 2015, 30 aprilie 2015 şi 11 mai 2015, emise în dosarul nr. 378/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, până la concurenţa sumei de 6.200.000 lei. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate care nu contravin prezentei decizii. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 noiembrie 2025. Cu opinie separată, în sensul respingerii, ca nefondat, a recursului în casaţie declarat de inculpatul Vâlcov Darius Bogdan împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 2 mai 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 790/1/2019, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Reamintim că, într-un stat de drept, justiția funcționează după reguli, nu după circumstanțe. Indiferent de calitatea persoanelor vizate sau de percepția publică, instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, dovadă de independență a justiției, garanțiile pentru cetățenii obișnuiți, ca și pentru persoanele cu notorietate, sunt aceleași în fața legii. Soluțiile de punere în libertate exprimă respectarea unei decizii constituționale care face parte din ordinea de drept, se arată în comunicatul ÎCCJ.

Sursa: Știrile TVR