Excelența Voastră, domnule Ambasador Chen Feng,
Domnule Presedinte George Simion,
Stimati colegi parlamentari ,
Distinsi reprezentanți ai mediului diplomatic și ai mediului de afaceri, din Romania si din China,
Doamnelor și domnilor,
Este o onoare să deschid, alături de domnul ambasador si dl. Simion, în calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză, lucrările Forumului pentru Cooperare Economică România – China și să încep prin a mulțumi Ambasadei Republicii Populare Chineze pentru implicare și colaborare. Este un moment important in relația bilaterală dintre cele doua tari, dar mai ales o ocazie necesară într-un context internațional complex, în care colaborarea economică internațională devine una dintre cele mai sustenabile forme de diplomație.
România și China au o relație de peste 75 de ani, întemeiată pe respect reciproc și cooperare. Astăzi, China este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României, iar schimburile comerciale bilaterale au depășit în ultimii ani pragul de 10 miliarde de euro anual. Produsele și investițiile chineze sunt prezente în fiecare sector economic relevant din Romania, printre care enumăr aici: tehnologie, industrie, logistică, agricultură și infrastructură. Tara noastră exportă în China produse industriale, componente auto, materiale de construcții, vinuri și produse agroalimentare, însă importurile sunt încă net superioare ca volum exporturilor din Romania.
Trebuie să privim cu realism și maturitate acest tablou economic. În prezent, deficitul comercial al României în relația cu China se apropie de 8 miliarde de euro dar, această cifră nu reprezintă un motiv de îngrijorare, ci un semnal și, mai ales, o oportunitate pentru avansa si mai puternic relația economica dintre cele doua tari. Acest deficit arată că cerere există și că potențialul de dezvoltare este enorm si Romania îl poate transforma într-o platformă pentru investiții chineze în România și într-un mecanism prin care produsele românești să pătrundă mai consistent pe o piață colosală.
Iar evenimentul la care participam astăzi ne arata interesul enorm din partea mediului de afaceri romanesc, dar si deschiderea Chinei către o balansare a acestui deficit comercial– o deschidere apreciata si salutata cel puțin la nivel parlamentar, dar si la nivelul organizaților si asociaților romano- chineze prezente la acest forum.
România poate deveni poarta Chinei către piața europeană și către spațiul dunărean. Prin accesul la Marea Neagra, si implicit la portul Constanta, la infrastructura europeană de transport și prin potențialul industrial încă nevalorificat, Romania poate trece rapid la schimburi comerciale reciproc- avantajoase, la investiții si parteneriate în producție și la proiecte care să avantajeze ambele parți, in special producătorii si exportatorii din ambele tari.
Profit de această ocazie să fac un anunț important, rezultat al dialogului dintre Grupul de Prietenie cu Republica Populară Chineză și reprezentanții statului chinez in Romania: la începutul anului viitor, va fi înființat la Bucuresti, Institutul de Cercetare pentru Inițiativa Belt and Road, o platformă academică și economică, în care experți din România și China vor identifica proiecte de investiții, schimburi universitare, colaborări tehnologice și soluții de finanțare pentru proiecte strategice. Este o instituție prin care ne dorim sa schimbam modul în care România se raportează la Inițiativa Belt and Road: nu doar ca beneficiar, dar mai ales ca partener activ, generator de idei și proiecte.
Totodată, așa cum am afirmat si la deschiderea Târgului de Turism din septembrie, in calitate de parlamentar si președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu China, îmi asum public un obiectiv clar de susținere alături de reprezentanții Ambasadei Republicii Populare Chineze de a reluare a zborurilor directe între România și China.
România și China trebuie să fie din nou conectate, fizic, direct. De peste zece ani, nu mai există zboruri directe între București și marile orașe din China. Este o situație care afectează turismul, schimburile economice și cooperarea academică. Este greu să închei parteneriate solide atunci când distanța administrativă și logistică crește.
Mai mult decat atat, in România trăiesc astăzi peste 10.000 de cetățeni chinezi, perfect integrați și activi în mediul economic. Ei sunt o punte între culturi, între modele economice și moduri de a înțelege dezvoltarea. Reluarea zborurilor directe nu ar fi doar o facilitate tehnică, ci un gest simbolic, un semnal că prietenia dintre țările noastre este una vie și orientată către viitor.
Astăzi, după aceasta plenara, vor urma de la ora 14, patru grupuri de lucru pe patru teme extrem de importante pentru ambele tari: turism, energie, IT&C si industrie si transporturi.
In ceea ce privește turismul, programul de deschidere către turism al Chinei, prin eliminarea vizelor pentru cetățenii din Uniunea Europeana, care a fost prelungit pana la sfârșitul anului 2026, înregistrează deja un real succes, având in vedere ca turismul in China a crescut in acest an cu aproape 80%, dar si indica clar deschiderea Chinei către lume, o aplicare a programului de guvernanta globala, dar si o reflecție a viziunii Chinei asupra interconectării economiilor mondiale.
România și China pot colabora în domeniul energiei prin proiecte comune de producție și distribuție a energiei verzi, în special în zona energiei solare și eoliene. Companiile chineze de profil au expertiză recunoscută la nivel mondial în tehnologii de stocare și eficiență energetică, domenii în care România are nevoie de investiții și know-how. Totodată, colaborarea poate include modernizarea rețelelor de transport al energiei și dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile, cu beneficii directe pentru securitatea energetică a ambelor state.
În sectorul IT&C, România și China pot dezvolta parteneriate în domenii strategice precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și digitalizarea administrației publice. România oferă un capital uman de înaltă calificare, iar China dispune de resurse tehnologice și platforme digitale avansate. Împreună, cele două țări pot construi hub-uri de inovare și centre de cercetare care să accelereze transformarea digitală și integrarea noilor tehnologii în economie.
Și in domeniul industriei și al transporturilor, România și China pot colabora în dezvoltarea infrastructurii logistice moderne, în proiecte de producție industrială mixtă și în extinderea rețelelor de transport multimodal. Experiența Chinei în construcția de infrastructuri și tehnologiile sale competitive pot completa poziția strategică a României în regiune. Astfel, putem transforma țara noastră într-un nod esențial al coridorului economic dintre Asia și Europa, plasandu-ne in politica Belt and Road a Chinei, dar si consolidând totodată competitivitatea industriei românești.
În domeniul agriculturii, România și China pot construi parteneriate solide bazate pe complementaritate și încredere. România dispune de resurse naturale, terenuri fertile și produse agroalimentare de înaltă calitate, iar China oferă o piață uriașă, tehnologii moderne de procesare și sisteme logistice performante. Colaborarea poate viza crearea de lanțuri de aprovizionare integrate, centre de distribuție și investiții în tehnologii agricole inteligente, care să crească valoarea adăugată a produselor românești și să consolideze prezența acestora pe piața chineză.
România are nevoie de această expertiză, iar companiile chineze au nevoie de o platformă strategică în Uniunea Europeană. Dacă armonizăm această complementaritate, rezultatul poate fi unul excepțional pentru ambele țări.
În final, vreau să exprim un mesaj de angajament și continuitate. Relația dintre România și China nu este una conjuncturală și nu depinde de cicluri politice. Este o relație matură, bazată pe respect, prietenie și cooperare economică reală. Voi continua să sprijin concret proiectele care aduc investiții, locuri de muncă, dezvoltare și beneficii pentru cetățeni.
Excelența Voastră, domnule Ambasador Chen Feng, domnule președinte George Simion, vă mulțumesc pentru deschidere și pentru sprijinul constant acordat acestui dialog.
Mulțumesc tuturor companiilor românești și chineze care sunt prezente astăzi aici și care înțeleg că viitorul economiei se construiește împreună, nu separat.
Mulțumesc reprezentanților instituționali care sprijină acest demers, colegilor mei parlamentari indiferent de culoarea politica și mulțumesc tuturor celor prezenți pentru că ați ales să fiți parte a unui moment istoric: momentul în care România și China marchează un nou capitol al cooperării economice.
Vă doresc tuturor o zi cu dialoguri productive și rezultate concrete”
Sursa: Ecopolitic.ro
