„După ce am aflat de la fostul președinte că România e un stat eșuat, azi s-a mai făcut un pas prezidențial. ”România este o țară coruptă, și românii au dreptate cînd spun că nu văd o voință a statului român de a lupta cu corupția, și mai au dreptate cînd sunt revoltați de faptul că oameni corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor” a spus președintele Nicușor Dan într-un discurs la Cotroceni. Ce impact extern negativ ar putea avea asemenea afirmații? Unul mare și deloc plăcut, am îndrăzni să spunem”, scrie, pe inpolitics.ro, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.
„Declarațiile în care președintele a recunoscut explicit că „România este o țară coruptă” și a subliniat lipsa voinței statului de a lupta împotriva corupției, sunt deja descrise în presa locală ca fiind „cel mai dur discurs de la învestire”. Din păcate, deși intenționate probabil ca un gest de transparență și asumare a realităților interne, astfel de afirmații publice de la cel mai înalt nivel al statului pot genera efecte negative semnificative pe plan extern. Mai ales coroborate cu poziția actuală a României în indici globali precum Corruption Perceptions Index (CPI) al Transparency International, unde țara noastră ocupă locul 65 din 180, cu un scor stagnant de 46/100 în 2024 – sub media UE de 62/100 și la egalitate cu Muntenegru sau Kuweit.
Declarațiile pot eroda încrederea investitorilor internaționali, care deja evaluează România prin prisma riscurilor de corupție (conform raportului World Bank de acum cîțiva ani, actualizat cu date recente, corupția este văzută ca un „cancer” care reduce investițiile cu pînă la 20-30% în țări emergente). De aici, posibilă creștere a costurilor de finanțare, mai ales la împrumuturi suverane, retragere de capital străin sau amînarea proiectelor majore. Să reamintim că în cazuri similare, cum ar fi declarații publice din Grecia în criza datoriilor, fluxurile de investiții directe au scăzut cu 10-15% în anul următor. România depinde de investiții externe pentru tranziția verde și digitală; o percepție agravată ar putea întîrzia accesul la fonduri, similar cu stagnarea observată în CPI 2024. Corupția este adesea asociată cu instabilitatea legislativă și cu decizii luate în funcție de interese oculte, nu de principii economice clare, ceea ce afectează predictibilitatea mediului de afaceri.
Ca stat membru UE, România este observată prin rapoarte anuale anticorupție. Afirmațiile lui Nicușor Dan pot fi interpretate ca un semnal de slăbiciune instituțională, ducînd la presiune crescută din partea Bruxelles-ului. UE a criticat deja stagnarea anticorupției în România, subliniind că eforturile „stagnează sau regresează”, ceea ce afectează accesul la justiție și integritatea publică.
În contextul geostrategic actual, astfel de declarații pot submina imaginea României ca aliat stabil, fiind exploatate de actori externi ostili (ex: propagandă rusă, care deja amplifică narative anti-UE).
În plus, strategia de apărare recentă vorbește de nevoia unei unități SRI dedicate anticorupției, dar declarațiile de azi ale președintelui subliniază „lipsa voinței”, ceea ce poate crea confuzie internă și externă. Construim ”aripi” noi clădirii SRI, dar refuzăm pe mai departe să desemnăm un director, alt mesaj confuz.
Media internațională (ex: Reuters, Politico, BBC) e de așteptat că va amplifica declarațiile, consolidînd stereotipuri negative, similar cu relatările din 2017-2019 despre protestele anti-corupție. Drept efecte potențiale poate apărea scădere în indici de risc (ex: World Bank Governance Indicators), afectînd ratingurile de țară. Monitorizarea reacțiilor din presă internațională în următoarele zile va fi crucială pentru a evalua amploarea efectivă.
Una peste alta, Nicușor a reușit din nou performanța de a vorbi cînd era mai recomandat să tacă”, spune BTI.
Sursa: Ecopolitic.ro
