„După experiențele electorale din 2024 și 2025, incluzând aici chiar și parlamentarele din Republica Moldova, de care s-au ocupat tot echipajele din SECURISTANUL românesc, am avut certitudinea că nu vom avea alegeri corecte nici ieri, la București. Mai eram curios, însă, ieri, doar în ce fel sistemul ocult de putere va aranja rezultatele finale, ca să pricep astfel mecanismele prin care se va administra puterea în România de acum înainte. Ieri dimineață, am postat despre 3 scenarii posibile de alegeri, anume: normalitatea, dacă va fi lăsat Băluță să câștige, pentru proiectarea PSD-ului ca partid util; apoi frauda dacă va fi declarat câștigător Ciucu, pentru menținerea lui Bolojan la putere: respectiv revolta, adică victoria Ancăi Alexandrescu, spre a spăla obrazul țării în plan internațional și a da satisfacție mulțimii de români disperate și excedate”, scrie analistul politic Cozmin Guşă, pe solidnews.ro.
„După ce am sesizat însă, pe la 11, ieri, aranjamentul de pe buletinele de vot, prin care, în mod similar cu scrutinul din iunie 2024 de la Sectorul 1, cu Tuță și Tudorache, acum ștampilarea cu „votat” pentru Anca Alexandrescu se impregna pe verso în dreptul și beneficiul lui Ciprian Ciucu. Am dedus și anunțat public că ne vom afla în scenariul fraudei. Și așa a și fost.
Cum s-a putut? Simplu: cu același STS ce contabilizează procesele verbale, procese verbale ce pot fi ușor falsificate, fără contestarea mecanismelor de vot, nici măcar treaba cu ștampilarea împregnată la Ciucu, fără numărători paralele la partide, la PSD sau la AUR, dar mai ales cu exit poll-ul Avangarde-CURS preluat la toate televiziunile, exact ca în mai 2025, la meciul politic Nicuşor Dan – George Simion, institutele de sondare respective contrazicându-și senin absolut toate cercetările anterioare, inclusiv cele de calibrare, dinainte cu o zi de votare. Iar aici apare vectorul Pieleanu, Marius Pieleanu, sociologul ce are „pielea în băț” la cheremul Statului Paralel, după scandalul și mărturiile studentelor de la SNSPA, agresate sexual. Doar Pieleanu a avut voie, ieri, să comunice rezultate în timpul zilei și la finalul alegerilor. Păi cine altcineva? Doar unul care, dacă greșește, din punct de vedere al Sistemului, a doua zi poate fi luat din casă și reținut de poliție, așa cum a pățit tovarășul său, Alfred Bulai.
Trec acum la concluzii și consecințe:
1. Vorbim din nou și la aceste alegeri despre fraudă. O fac în baza logicii și a probelor indirecte; o parte vi le-am expus. Cum să ia Ciucu un scor dublu decât cel prezentat în toate sondajele anterioare votului? N-a dat nicio lovitură finală de campanie. Era susținut, și asta doar parțial, de către PNL, partid dinamitat de 10 ani de Iohannis și cu scor de 9% la București, și în condițiile în care Ciucu era recomandat de Bolojan, care, la rândul său, e atât de detestat de bucureștieni, încât s-a dus la Târgul de Carte Gaudeamus mascat sub o bască. Imposibil! La fel ca în cazul victoriei lui Nicușor Dan din mai, susținut atunci de toate partidele detestate ale puterii, venind cu doar 20% din primul tur în fața lui George Simion, ce avea 40% și mai reprezenta și opoziția.
2. PSD a decăzut în plus. Devine de azi doar o entitate politică neglijabilă cu care vor jongla jucătorii externi de putere, iar, din păcate pentru el, Sorin Grindeanu și-a ratat mandatul de președinte încă înainte să-l fi început. Putea PSD mai mult? Clar că da. Faceți comparația cu Buzăul, iar la București consemnați că PSD a avut un candidat mai bun decât Ciolacu din punct de vedere al expertizei administrative. Prin primarii aleși, la Buzău, PSD domină 90% din județ, dar și la București, cu cele patru sectoare ale PSD, vorbim de peste 65% dominație PSDistă, tot prin primari aleși de către cetățeni. Ce scor au făcut PNL și USR la Buzău? Unul corect, de nici 10%, așa cum merită. La București au făcut, însă, peste 50% PNL și USR și nu ține explicația că bucureștenii ar fi de 5 ori mai tâmpiți ca buzoienii. Nu putem ști câte voturi a luat Băluță în mod real, că nimeni nu va mai renumăra voturile, dar e limpede că primarul de la Sectorul 4 a fost trădat de către colegi, la presiunea Sistemului din SECURISTAN.
3. Dizolvarea sprijinului public pentru USR. Acest fapt, indubitabil era prezumat dinainte, dar, pentru că a fost și obiectivat prin rezultatul impus, spune destule despre soarta USR-ului în continuare. Cât de greu credeți că era să se mai ia din voturile lui Ciucu, oricum în exces, ba chiar și ale lui Ciceală, și să apară astfel Drulă lângă Anca Alexandrescu? Era simplu ca „Bună ziua!”, dar nu s-a dorit. E limpede că se va merge cumva pe varianta fuzionării cu PNL-ul lui Bolojan, spre salvarea ambelor partide și întărirea puterii bihoreanului, care acum e clar că are de lucrat susținut pentru distrugerea României. Se va agita puțin Elena Lasconi, dar doar atât cât i se va permite; cunoașteți treaba aia cu „libertatea câinelui e dată de lungimea lanțului”.
4. Votul pentru AUR și candidata sa, Anca Alexandrescu, n-a fost unul entuziast, n-a acoperit nici măcar bazinul electoral al partidului AUR la București, cifrat la circa 25%. E drept că nici în acest caz nu putem ști precis câte voturi au fost pentru Anca Alexandrescu; treaba cu buletinul de vot și ștampilarea ce se vedea pe verso în beneficiul lui Ciucu arată premeditarea pentru fraudare, însă participarea redusă la votare per ansamblu relevă apatia electoratului suveranist, respectiv revoltat. De bună seamă că la asta a contribuit și trădarea lui Călin Georgescu, ce a fost obligat de Sistem să declare boicotul. Geaca roșie pe care a purtat-o Anca Alexandrescu încă din primele zile de campanie electorală, a relevat clar că ținta principală a ei este Daniel Băluță, care a devenit, în final, un Crin Antonescu al alegerilor de București. De bună seamă că astfel și pe Anca Alexandrescu o putem asemâna cu amicul ei, Victor Ponta. E limpede că dacă avea alt candidat, AUR putea mobiliza mai multă lume la vot, dar, în condițiile descrise, e tot la fel de adevărat că ar fi fost tot degeaba. Diferența e că n-ar fi putut atenta la publicul PSD-ist. A făcut-o doar prin Anca.
5. Dezinteres electoral din cauza faptului că lumea percepe abandonul societal din partea guvernării actuale. Asta nu-i de mirare după fraudările electorale în serie, dar este concluzia cea mai nocivă pe termen mediu. Se va obiectiva nu doar prin alienarea rapidă a societății românești, dar va avea consecințe economice dintre cele mai grave. O populație ce se simte abuzată, atât de abuzată, din care au dispărut și germenii de revoltă, nu prea mai ai cum să o pui la treabă.
6. La aceste alegeri, populația aștepta în mod subconștient decontul dezastrului Iohannis. Acesta nu doar că n-a venit, dar alegerile ni l-au adus ca primar la București chiar pe unul dintre reprezentanții și țuțerii neamțului ce a distrus țara, acest Ciucu care pe deasupra mai e și sorosist. Deci nu doar că Iohannis și spiritul său nu ne-au părăsit, dar a revenit pe cai mari și Soros.
7. Ieri a fost ultima ocazie electorală de a mai repara ceva prin alegeri în angrenajul defect al României. De acum urmează doi ani și jumătate de marasm politic, jocuri politice interne de doi bani, o sărăcire accentuată peste limite, dar mai ales o dictatură a Factorului Extern, care a priceput o dată în plus că în România n-are adversar atunci când dorește să impună absolut orice.
Mai adaug analizei și trei consecințe personalizate asupra a trei actori politici:
1. Ilie Bolojan e reloaded, adică reîncărcat. Rămâne premier, probabil cam cât timp o să dorească. Se poate muta rapid și la Senat, dacă e cazul, fără să-și piardă puterea. E limpede că Bolojan este alesul Factorului Extern în operațiunea acestuia de a domina România la podea. De astăzi, nea Ilie va face exact ceea ce dorește. Prin pixul său se vor da dispozițiile strategice referitoare la orice, cel puțin pentru următoarele șase luni.
2. Nicușor Dan a fost pus la colț în mod brutal, iar, deocamdată, nu are pârghii externe prin care să redevină relevant în jocul de putere intern. Nu va mai reuși, printre altele, să-și impună oameni nici la conducerea serviciilor secrete, și nici la cea a Justiției.
3. Călin Georgescu s-a developat ca un slujitor netrebnic al puterii, un biet securici șantajabil ce nu va mai avea rol vectorizant în mișcarea suveranistă, dar va fi folosit în continuare pe post de saltimbanc misticoid până ce se va uza total.
Cam atât pentru azi, îmi dau seama că e oricum mai mult decât suficient, chiar peste limita de suportabilitate. Se mai poate îndoi vreun om cât de cât rațional că trăim în SECURISTAN?”, scrie Guşă.
Sursa: Ecopolitic.ro
