Digitalizarea României reprezintă un punct prioritar în Programul de guvernare 2020-2024 al Alianţei PNL-USR-PLUS-UDMR. ‘Principalul obiectiv al digitalizării este de a contribui la transformarea profundă a economiei, a administraţiei publice şi societăţii, creşterea performanţelor şi eficienţei în sectorul public, prin crearea unor noi tipuri de valoare bazată pe digitalizare, inovaţii şi tehnologii digitale’, potrivit documentului. De asemenea, se propune ca în demersul strategic să fie acordată o atenţie sporită valorificării potenţialului de digitalizare al companiilor şi instituţiilor din România şi creşterea adopţiei instrumentelor digitale. ‘Se va crea cadrul necesar pentru tranziţia la economia şi societatea digitală prin inovaţii şi tehnologii relevante, competitive şi scalabile, contribuind la obiectivul Guvernului de a implementa o nouă paradigmă fundamentată pe o dezvoltare sustenabilă a societăţii şi economiei româneşti şi la îndeplinirea obiectivului de convergenţă reală cu partenerii din Uniunea Europeană. Prin mecanisme şi activităţi specifice va fi asigurată creşterea capacităţii României de a dezvolta şi integra inovaţii şi tehnologii digitale în vederea digitalizării unor domenii şi sectoare diverse pentru atingerea unor indicatori DESI mai performanţi în ierarhia europeană, pentru creşterea vizibilităţii la nivel global, dar şi pentru valorificarea potenţialului strategic pe care România îl are în domeniul IT&C, contribuind astfel la ridicarea calităţii vieţii cetăţenilor şi la reducerea costurilor pentru companii, prin simplificarea interacţiunii cu instituţiile statului’, se arată în program. Potrivit programului, creşterea extrem de rapidă a economiei digitale se poate face acţionând simultan şi coordonat pe patru axe strategice, care ne asigură un ecosistem digital capabil să funcţioneze, să inoveze şi să transfere servicii şi produse digitale inovative în beneficiul societăţii şi economiei. Cele patru axe strategice sunt: Administraţie publică digitală; Economie digitală; Educaţie digitală; implementarea unor politici de dobândire/creştere/îmbunătăţire a competenţelor digitale la nivelul întregii societăţi româneşti. De asemenea, guvernul îşi va asuma derularea evaluării externe, cu experţi selectaţi de Comisia Europeană, a politicilor naţionale în cercetare, dezvoltare şi inovare, a guvernanţei şi arhitecturii instituţionale şi implementarea recomandărilor primite de la Comisia Europeană, prin instrumentul Facilitate în Sprijinul Politicilor, cu finanţare integrală din programul Orizont 2020. Ulterior încheierii evaluării politicilor naţionale în cercetare se va trece la evaluarea de fond a sistemului naţional de cercetare. Aceste măsuri vor conduce la atragerea şi stabilizarea anual a 100-150 de cercetători români din diaspora şi/sau cercetători din străinătate, prin proiecte CDI cu durata de 5 ani; creşterea investiţiilor în infrastructuri de cercetare în vederea valorificării oportunităţilor de integrare în infrastructurile pan – europene de cercetare (ESFRI) pentru asigurarea unei funcţionări sustenabile; reforma profundă a INCD-urilor în vederea racordării la priorităţile strategice ale Spaţiului European al Cercetării; dezvoltarea resurselor umane înalt calificate în cercetare care să deschidă direcţii de cercetare noi sau să aducă un plus de performanţă celor existente, să formeze grupuri de cercetare solide, să atragă la rândul lor alţi cercetători din diaspora şi, nu în ultimul rând, să atragă noi fonduri de cercetare.