Deputatul PNL Alexandru Kocsis a depus la Parlament o iniţiativă legislativă potrivit căreia Curtea Constituţională trebuie să decidă asupra constituţionalităţii legilor în termen de 45 de zile de la primirea cererii. ‘Curtea Constituţională decide asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, în termen de 45 de zile de la primirea cererii. În termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru dezbateri. Pentru respectarea termenului, dezbaterile vor avea loc la data stabilită de preşedintele CCR, chiar dacă nu s-au primit toate punctele de vedere. În cazul în care CCR rămâne în pronunţare, preşedintele anunţă ziua stabilită pentru aceasta. Pronunţarea poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăşi 30 de zile, cu respectarea termenului stabilit de 45 de zile. În condica de şedinţă se va trece în momentul pronunţării şi termenul la care au avut loc dezbaterile’, prevede proiectul. Potrivit iniţiatorului, ‘scopul actului normativ este de a conduce la soluţionarea cu celeritate a cauzelor având ca obiect controlul de constituţionalitate a priori exercitat de către CCR, în sensul stabilirii unor termene maxime pentru fixarea primului termen de judecată şi pronunţării soluţiei’. Iniţiatorul arată că Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale conţine prevederi care pot duce la amânarea la nesfârşit a pronunţării în privinţa proiectelor de lege aprobate de Parlament, susţinând că ‘articolul 16 al 2 al legii nu prevede niciun termen pentru programarea dezbaterilor care vizează proiectele de lege’. El menţionează ca exemplu cazul legii pentru modificarea şi completarea legii privind Codul fiscal, care avea ca obiect eliminarea pensiilor speciale, adăugând că ‘lipsa celerităţii în soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate de către Curtea Constituţională nu a creat numai incertitudine şi insecuritate juridică, dar a impietat şi asupra procesului de elaborare a proiecţiilor bugetare asupra exerciţiului financiar următor’. Deputatul a susţinut că această conduită a CCR nu este lipsită de precedent. ‘Ritmul de soluţionare al obiecţiilor de neconstituţionalitate este cu atât mai nejustificat, în condiţiile în care, conform unei statistici publicate de către CCR referitoare la situaţia dosarelor soluţionate şi a deciziilor pronunţate în anul 2019, sesizările care au vizat controlul de constituţionalitate înainte promulgării au totalizat 42 de dosare’, a mai susţinut acesta.