Consiliul Rectorilor solicită creşterea bugetului alocat învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice

Consiliul Naţional al Rectorilor solicită acordarea a cel puţin 1% din PIB pentru învăţământul superior, creşterea ‘semnificativă’ a alocării bugetare pentru cercetarea ştiinţifică, dar şi alocarea suplimentară de fonduri destinate componentei de cercetare ştiinţifică a învăţământului superior. CNR mai cere şi ‘flexibilizarea modului de cheltuire’ a sumelor din bugetul instituţiilor de învăţământ superior, ‘în acord cu principiile autonomiei universitare – garantată prin Constituţia României’, astfel încât universităţile să-şi poată utiliza fondurile disponibile conform deciziilor Senatului universitar, în limitele legii, dar fără să fie necesară aprobarea autorităţilor guvernamentale. ‘Astfel, în domeniul finanţării, Consiliul Naţional al Rectorilor solicită: acordarea a cel puţin 1% din PIB pentru învăţământul superior; creşterea semnificativă a alocării bugetare pentru cercetarea ştiinţifică, care să facă credibilă atingerea cât mai devreme a procentului de 1% din PIB la care România s-a angajat deja, cu diversificarea şi flexibilizarea instrumentelor de accesare a fondurilor; alocarea suplimentară de fonduri destinate specific şi predictibil componentei de cercetare ştiinţifică a învăţământului superior; flexibilizarea modului de cheltuire a sumelor din bugetul instituţiilor de învăţământ superior, în acord cu principiile autonomiei universitare – garantată prin Constituţia României, astfel încât universităţile să-şi poată utiliza fondurile disponibile conform deciziilor Senatului universitar, în limitele legii, dar fără să fie necesară aprobarea autorităţilor guvernamentale’, afirmă CNR într-un comunicat remis presei. Potrivit CNR, deşi alocaţia medie pe student fizic a crescut în mod constant începând cu anul 2015, ‘rămâne una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, în conformitate cu Raportul public 2019 – Starea finanţării învăţământului superior (CNFIS)’. ‘De asemenea, The European Higher Education Area in 2020 – Bologna Process Implementation Report arată că România se află mult sub media ţărilor din Spaţiul European al Învăţământului Superior, atât în ceea ce priveşte finanţarea învăţământului terţiar, cât şi în ceea ce priveşte alocaţia medie pe student. Semnatară a Declaraţiei de la Bologna din anul 1999 şi membră a Uniunii Europene de 13 ani, România concurează cu unele dintre cele mai avansate ţări din lume în ceea ce priveşte învăţământul superior, dar universităţile beneficiază de o finanţare de până la de 10 ori mai mică în ultimul deceniu’, afirmă sursa citată. Mai mult, afirmă CNR, în condiţiile crizei medicale cu care se confruntă de aproape un an, universităţile ‘au trebuit să arate o capacitate mare de reacţie şi adaptare’, pentru a permite digitalizarea proceselor de învăţare-predare şi implementarea măsurilor sanitare impuse, într-un timp foarte scurt. ‘Având în vedere provocările pe care şi anul 2021 le pune în faţa sistemului de învăţământ superior, rolul pe care educaţia terţiară îl are în dezvoltarea economică şi socială al unei ţări, cu atât mai relevant în situaţii de criză ca cea pe care o traversăm, aşteptările legitime existente în societate cu privire la sistemul de educaţie, afirmăm cu fermitate că finanţarea adecvată a acestui sector, amânată de prea multă vreme în numele unor deziderate discutabile, nu mai poate să aştepte. Mai mult, atragem atenţia că, fără o aşezare adecvată a domeniilor educaţiei şi cercetării în ierarhia priorităţilor statului – începând cu finanţarea, reformele în orice domeniu sunt sortite eşecului sau mult îngreunate, afectând astfel dezvoltarea României pe termen lung’, se mai arată în comunicatul de presă.