Depozit de bronzuri din secolele XII-XI î. Hr., expus la MNU Alba Iulia până în 31 ianuarie

Podoabe, unelte şi arme vechi de 3.000 de ani descoperite cu prilejul unor cercetări arheologice preventive pe traseul viitoarei Autostrăzi Sebeş – Turda, într-un depozit de bronzuri depus într-o groapă de mici dimensiuni aparţinând unei aşezări din epoca bronzului târziu, pot fi admirate până la sfârşitul lunii ianuarie în cadrul unei miniexpoziţii la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia. ‘Depozitul de bronzuri de la Gâmbaş – ‘Exponatul lunii ianuarie’ la MNU – a fost descoperit în toamna anului 2014, pe raza localităţii Gâmbaş, în cadrul unor cercetări arheologice preventive determinate de lucrările de construcţie din cadrul proiectului Autostrada Sebeş – Turda. (…) În situl cercetat am descoperit o aşezare din epoca bronzului târziu, o necropolă din a doua epocă a fierului, atribuită populaţiei celtice şi o locuire sporadică din epoca medievală timpurie’, a explicat, miercuri, cu prilejul vernisajului, arheologul Gabriel Bălan. Potrivit acestuia, depozitul a fost descoperit într-o groapă de mici dimensiuni şi conţinea 16 piese. Din componenţa depozitului fac parte patru piese întregi (brăţară şi pandantiv) sau întregibile (celt şi vârf de suliţă), trei seceri fragmentate, un topor fragmentat, un mâner fragmentar de spadă, un rebut din lama unei spade, patru turte fragmentare şi două deşeuri de turnare. Arheologul a menţionat că unele obiecte sunt fragmentate intenţionat, aşa cum sunt secerile sau toporul cu disc. Gabriel Bălan a adăugat că una dintre teorii este aceea că piesele fragmentate ar fi fost folosite ca ‘monedă’, având rol de schimb pentru obţinerea de produse. ‘Acest depozit se încadrează într-un fenomen mai larg care are loc în epoca bronzului şi începutul epocii fierului. (…) Piesele de bronz sunt depuse în gropi sau în alte locuri, cum ar fi peşteri. Iniţial, s-a considerat că aceste piese au fost ascunse în perioade mai tulburi ale istoriei. Cercetătorii cred, mai nou, însă că ar fi fost depuneri cu caracter cultic, legate de religie’, a precizat arheologul MNU. Gabriel Bălan a spus că depozitul ar data din perioada Hallstatt A, adică din secolele XII-XI î. Hr. Arheologul a mai afirmat că în zona în care s-a făcut descoperirea au fost găsite mai multe depozite care însumează circa 2,5 tone de metal. Comunităţile de aici exploatau sarea, de unde şi prosperitatea zonei, a explicat el. Miniexpoziţia poate fi vizitată până în 31 ianuarie, de miercuri până duminică, între orele 10 şi 17.