Bolojan despre ‘reţeta’ administraţiei eficiente: Cheltuieli de personal mici, investiţii, accesarea de fonduri europene

‘Reţeta Bolojan în administraţie’ înseamnă geografie, patrimoniu, controlul bugetelor, investiţii, majoritate în CL sau CJ şi, desigur, oameni şi strategie, a explicat joi preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, în cadrul Conferinţei ‘Oraşe şi comunităţi. Viziune 2030’, organizată de JumpToSmart.ro şi SMARTiCITY. Ilie Bolojan, care a deţinut trei mandate de primar al municipiului Oradea, a răspuns astfel la întrebarea ‘Ce înseamnă Reţeta Bolojan în administraţie?’ adresată de Camelia Spătaru, preşedinta Asociaţiei SMARTiCITY / cofondator JumpToSmart.ro, într-o scurtă discuţie pe tema ‘De ce este Oradea considerat unul dintre oraşele cu cea mai eficientă administraţie publică din România?’. ‘Pe noi ne-a ajutat şi geografia, pe cei din partea de vest a României. Pe de o parte, pentru că deficitul de infrastructură al ţării noastre a făcut ca investiţiile străine să se concentreze în principal pe o adâncime de câteva sute de kilometri, ceea ce pe cei din zona de vest, Cluj, Oradea, Arad, Timişoara, până la Alba Iulia, Sibiu, ne-a ajutat. Şi primarii din estul României ar vrea să facă parcuri industriale, dar acestea presupun capacitatea de a ajunge la ele. De asemenea, patrimoniul pe care l-am moştenit. Şi alte oraşe ar dori să-şi reabiliteze centrele istorice, dar dacă ele au fost demolate şi s-au construit blocurile comuniste nu au ce reabilita. Oradea a fost ajutată şi de geografie, şi de patrimoniu şi de alte contexte. Nu există nişte secrete deosebite’, a declarat Bolojan. Edilul a precizat însă că ceea ce a făcut ca administraţia orădeană să se diferenţieze faţă de alte zone a fost controlul bugetelor. ‘Oradea este administraţia-capitală de judeţ cu cele mai mici cheltuieli de personal pe cap de locuitor din România. Oradea nu depăşeşte nici astăzi cheltuielile de personal de 13-14% din totalul veniturilor proprii, ceea ce înseamnă bugete de dezvoltare an de an de milioane de euro care se văd în investiţii. Este o chestiune importantă’, a spus el. A urmat accesarea de fonduri europene, a adăugat Bolojan. Faptul că o echipă de profesionişti a lucrat în permanenţă pentru accesarea de fonduri a făcut, cumulat, să existe bugete de investiţii din fonduri europene, în ultimele două perioade de finanţare, de peste 500 de milioane de euro, ceea ce a dus la schimbarea la faţă a oraşului, a menţionat şeful CJ. La întrebarea Cameliei Spătaru cum au fost găsiţi specialiştii în accesarea de fonduri, Bolojan a răspuns că aceştia au fost, majoritar, angajaţi din primărie. ‘Accesarea de fonduri nu presupune doar o echipă de specialişti, care este o condiţie necesară, dar nu suficientă. Specialiştii au fost din primărie, funcţionari publici, deci şi sistemul public poate livra performanţă. Dar pentru a accesa fonduri europene e nevoie de stabilitate în guvernare, ai nevoie de o majoritate stabilă în Consiliul Local sau Judeţean, indiferent unde eşti. Dacă nu ai două treimi, se blochează proiectul în tot felul de chichiţe juridice. Şi presupune şi curajul de a-ţi asuma anumite riscuri, anumite decizii nepopulare, pentru că trebuie să faci lucruri care într-o primă fază nu dau bine, dar trebuie să treci şi peste asta’, a susţinut Bolojan. În ce priveşte reabilitarea faţadelor de la clădirile de patrimoniu din centrul istoric, Ilie Bolojan a explicat că a fost oferit un pachet de proceduri, cu facilităţi, dar au fost şi sancţiuni. ‘Eu sunt adeptul unui sistem care îi recompensează pe cei care sunt buni cetăţeni şi îi descurajează pe cei care prin acţiunile lor nu contribuie la bunăstarea comunităţii. Asta presupune, în domeniul faţadelor, un sistem mixt, în care am şi supraimpozitat aceste proprietăţi cu 500%, dând şi amenzi în cascadă atunci când bucăţi de faţadă cădeau şi riscau să-i afecteze pe cei în trecere, dar în acelaşi timp venind cu un sistem în compensare prin care li se acordă credite pentru întreaga valoare a reabilitării, rambursabilă în cinci ani, a ratei egale, fără dobândă, fiind scutiţi de impozitul pe proprietate cinci ani dacă îşi reabilitau faţada. Primăria, prin Fundaţia de protejare a monumentelor istorice, le realiza proiectele tehnice gratuit, iar pentru clădirile monumente istorice era şi o bonificaţie, un grant de 20% nerambursabil din valoarea reabilitării. Acest pachet a contat foarte mult. Dar pentru că timp de cinci ani legea nu ne-a permis în România să facem supraimpozitări şi am acordat numai facilităţi, nu s-a întâmplat aproape nimic; abia din momentul în care am aplicat sancţiunea de supraimpozitare am avut reacţie socială. Şi asta confirmă că oamenii sunt mult mai receptivi dacă pierd ceva, decât dacă câştigă ceva. Teoria economiei comportamentale se validează şi în administraţie. Şi oriunde se doreşte o reacţie socială, trebuie să includă şi acest capitol, nu putem fugi de el, chiar dacă nu e unul popular’, a spus Bolojan. Conferinţa ‘Oraşe şi comunităţi. Viziune 2030’ a reunit, joi, peste 50 de vorbitori, din diverse domenii, în cinci sesiuni. Scopul conferinţei a vizat preluarea bunelor practici şi în alte oraşe din ţară. Evenimentul face parte din seria dedicată dezvoltării sustenabile a oraşelor din România.