Expoziţia de grafică ‘Desene dintr-o axă îndepărtată’ a artistului Részegh Botond, care reuneşte lucrări realizate în pandemie, reflectă în esenţa lor stagnarea, nesiguranţa, revenirea la normal, regăsirea reciprocă, a afirmat, miercuri seară, vicepremierul Kelemen Hunor.
‘Am putea sta până la miezul nopţii lângă un pahar de vin şi să recapitulăm tot ceea ce devenise diferit şi de asemenea am putea povesti până în zori despre strategiile pe care le-am avut fiecare dintre noi – dacă le-am avut – pentru renunţările noastre, pentru a accepta izolarea, pentru supravieţuire în timpul carantinei şi pentru visul de a reveni la viaţa normală. Incertitudinea, pierderea sentimentului de siguranţă, chiar dacă acest sentiment tot timpul este un sentiment oarecum relativ, a reprezentat prima noastră experienţă în această perioadă. Am căutat să ne punem speranţa în ceva şi, mai presus de toate, am realizat din nou că nu puteam spera decât unii în alţii. Iar lucrările lui Részegh Botond expuse astăzi aici sunt o dovadă a acestui fapt. Ele cuprind, în esenţa lor, stagnarea, nesiguranţa, revenirea la normal, regăsirea reciprocă’, a spus Kelemen Hunor la vernisajul expoziţiei, desfăşurat la Muzeul Colecţiilor de Artă.
Vicepremierul consideră că lucrările lui Részegh Botond nu sunt lipsite de precedent, după etapele anterioare, artistul căutând ‘o cale să progrese, o cale de ieşire, o posibilitate de reinventare în abordările sale’, care pun în evidenţă ‘luptele exterioare’ ale acestuia, ‘căutarea unei căi de a evada, agăţându-de pânza goală’.
‘Izolat într-un spaţiu de câţiva metri pătraţi, a trebuit să-l găsească pe Celălalt, care, de fapt, fusese acolo cu el tot timpul. A trebuit să îşi regândească zilele, existenţa, să se regăsească reciproc în distanţare şi în apropiere şi să depăşească momentele de incertitudine. (…) Se încheie o etapă creativă, iar pandemia o pregăteşte deja pe următoarea. Aceste lucrări sunt despre regăsire’, a mai spus Kelemen Hunor.
Curatorul expoziţiei, Ana Negoiţă, a arătat că lucrările prezentate ‘pun într-un dialog vizual o nouă paradigmă a artistului în relaţia cu familia şi mai ales cu spaţiul de lucru’.
‘Sunt desene, grafică combinată cu pânză de mari dimensiuni. Pânzele sunt realizate în urma cercetărilor vizuale grafice. O să vedeţi diferite ipostaze ale izolării şi carantinării’, a spus Negoiţă.
La vernisajul expoziţiei, realizată de Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti în parteneriat cu Muzeul Naţional de Artă al României, au fost prezenţi managerul MNAR, Cristina Verona Tobi, directorul Institutul Cultural Maghiar, Kosa András László, Nunţiul Apostolic în România, Miguel Maury Buendia, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, secretarul de stat în Ministerul Culturii Andras Demeter, vicepreşedintele ICR, Krizbai Bela Dan.
Alte două expoziţii organizate de Institutul Cultural Maghiar – Korniss Péter (2018) şi Bartis Attila (2019) – au fost găzduite în anii trecuţi de Muzeul Naţional de Artă al României.
Részegh Botond a absolvit Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, la clasa de grafică a maestrului academician Mircia Dumitrescu.
În prezent este director artistic al Galeriei Új Kriterion din Miercurea Ciuc, o galerie care realizează alternativ expoziţii pentru artişti contemporani români şi maghiari.
În ultimii ani, artistul a revenit în oraşul unde şi-a desăvârşit studiile cu expoziţii individuale la combinatul Fondul Plastic, respectiv la Palatele Brâncoveneşti din Mogoşoaia, organizate cu sprijinul Institutului Maghiar.
Részegh Botond a expus la Muzeul de Artă din Timişoara, la Festivalul Internaţional de Teatru Interferences din Cluj, la Galeria Várfok din Budapesta, Gallery MC din New York, respectiv la Galeria ICR Viena.
