Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andreea Moldovan a anunţat, joi, că prin Ordinul 555, aflat în transparenţă publică, se propune alocarea pacienţilor cu noul coronavirus şi în spitale care nu sunt dedicate acestei afecţiuni, unde infrastructura permite, precizând că se elimină denumirea de spitale COVID sau non-COVID.
‘Modificarea majoră a acestui ordin se referă la eliminarea acelei sintagme de spitale COVID şi non-COVID exclusiv şi alocarea pacienţilor COVID şi în unităţi medicale non-COVID, unde infrastructura o permite. În acest sens, pacienţii cu infecţie COVID urmând să aibă acces mai bun la îngrijire medicală, la un standard de diagnostic adecvat, radiologic sau de laborator şi, de asemenea, să aibă acces la mai multe specialităţi medicale, care să asigure acel consult interclinic sau pluridisciplinar care să monitorizeze şi să trateze mai bine pacienţii COVID, cu infecţie cu forme moderate sau severe sau critice şi care de multe ori au comorbidităţi care se degradează pe parcursul evoluţiei infecţiei COVID’, a precizat Moldovan, după şedinţa de guvern.
Ea a menţionat că, în acest fel, pe de o parte, pacienţii cu SARS-CoV-2 vor avea acces mai facil la un tratament ameliorat, în cazul formelor moderate, severe sau critice de boală, iar, pe de altă parte, pacienţii non-COVID vor avea acces în spital, unde să poată fi îngrijiţi mai bine.
‘Ştim cu toţii situaţiile în care un spital dintr-o localitate mai mică era alocat infecţiei COVID, astfel încât persoanele din localitatea respectivă şi zonele limitrofe erau nevoite să se deplaseze în alte localităţi. Încercăm să creăm circuite COVID şi non-COVID în unităţi medicale, tocmai ca să facilităm accesul la asistenţă medicală pentru ambele categorii de pacienţi’, a explicat secretarul de stat.
Moldovan a adăugat că situaţiile privind urgenţele, medicale sau chirurgicale, vor fi manageriate corect în spitale, prin existenţa circuitelor COVID evitându-se transferul pacienţilor cu urgenţe în alte unităţi medicale, cu pierdere de timp sau de momente importante pentru o abordare corectă.
Potrivit acesteia, medicii de alte specialităţi decât infecţionişti sau pneumologi, de terapie intensivă sau urgentişti, vor veni în ajutor, îngrijind pacienţi pentru care ei nu au aparent competenţe în curricula de pregătire.
‘Un alt aspect important se referă la îngrijirea pacienţilor psihiatrici, pentru că am identificat în fiecare judeţ spaţii, secţii, clinici, spitale unde pacienţii cu afecţiuni psihiatrice să poată fi trataţi, cei cu infecţie COVID, pentru că a fost de multe ori o problemă în a găsi un loc adecvat pentru astfel de îngrijiri. Şi un alt aspect important care ne aliniază recomandărilor OMS este cel referitor la posibilitatea nou-născutului cu mama infectată COVID de a rămâne împreună cu aceasta, bineînţeles respectând regulile de prevenţie şi de a evita să îl îndepărtăm de mamă în primele ore sau zile după naştere’, a subliniat Moldovan.
Ea a susţinut că este o abordare care dă mai multe drepturi spitalelor, menţionând că au fost consultaţi manageri de spitale, directori de DSP, medici, directori medicali.
‘Rugămintea mea din nou este de a fi în continuare atenţi şi precauţi, pentru că încă mai avem de furcă cu această pandemie şi datele statistice pe care le avem la minister nu sunt liniştitoare: avem un număr mare de cazuri, număr mare de persoane tinere afectate. De asemenea, un număr mare de forme medii, severe sau critice la persoane fără comorbidităţi, cu vârste mai scăzute faţă de ce am văzut în valurile precedente, deci trebuie să avem grijă. Sperăm ca acest ordin să ne ajute să ne organizăm mai bine’, a spus Moldovan.
Întrebată câte spitale ar putea să înceapă să preia pacienţi COVID pentru a fi trataţi, Andreea Moldovan a precizat că spitalele identificate în prezent în acest ordin sunt în număr de 248, împărţite pe trei niveluri, 64 fiind de nivel 1, unde pacienţii cu COVID pot să fie îngrijiţi corespunzător.
‘În acest ordin am stabilit trei niveluri diferite de abordare a unităţilor medicale. Nivelul unu, unde spitalele beneficiază de permanenţă, de radiologie, laborator, gărzi cu personal pluridisciplinar; nivelul 2, unde de asemenea spitalele beneficiază de radiologie sau CT, dar nu neapărat în regim întotdeauna 24 din 7 şi, de asemenea, beneficiază de gărzi cu personal de boli infecţioase, pneumologie, ajutat de personal din alte specialităţi şi nivelul trei, unde există disponibilitate de a se organiza, inclusiv paturi de terapie intermediară şi unde de asemenea există gardă, supervizată de către specialităţi infecţioase sau pneumologie’, a afirmat aceasta.
Conform secretarului de stat, ceea ce aduce nou acest ordin este identificarea paturilor de terapie intensivă, dar, în mod egal, şi a paturilor de terapie acută.
‘Aceste paturi de terapie acută fiind cele unde pacientul cu formă moderată sau severă poate să fie îngrijit corespunzător, cu volume mari de oxigenoterapie, dar unde pot să stea pacienţii care nu au nevoie de intubaţie sau ventilaţie mecanică. Deci, practic, mai avem un nivel intermediar până la a ajunge la terapie intensivă, unde, din nevoie, de multe ori puteau să ajungă pacienţi care puteau fi îngrijiţi şi în astfel de paturi de terapie acută. Am încercat, prin stabilirea clară a unui flux de circulaţie, a unui algoritm de admisie a pacienţilor în spital şi a unui triaj clinic şi de laborator adecvat, să stadializăm sau să ajutăm ca pacienţii să ajungă să fie îngrijiţi în spaţiul care este cel mai adecvat pentru starea clinică pe care o au’, a precizat Moldovan.