România se confruntă, ca şi alte ţări, cu un val epidemiologic virulent, a declarat, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, care a subliniat că respectarea măsurilor sanitare reprezintă o dovadă de responsabilitate şi maturitate şi fără de care nu este posibilă redeschiderea sustenabilă a societăţii şi a economiei.
‘În prezent, rata de infectare este în creştere în toată Europa, prea mulţi semeni pierd zilnic lupta cu virusul, foarte mulţi alţii se îmbolnăvesc şi au nevoie de spitalizare. România, la fel ca alte ţări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent căruia trebuie să-i reziste. Sistemele de sănătate din lumea întreagă se află sub o presiune teribilă, iar acceptarea şi respectarea măsurilor sanitare de către toţi cetăţenii rămân puncte critice şi reprezintă dovezi de responsabilitate şi maturitate ale fiecăruia dintre noi. Redeschiderea sustenabilă şi în condiţii de siguranţă a societăţilor şi a economiilor noastre nu poate fi posibilă fără respectarea acestor măsuri’, a afirmat Iohannis, la evenimentul ‘Schimbările climatice, relaţia om-natură şi sănătatea publică’, organizat, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, la Palatul Cotroceni, de Administraţia Prezidenţială şi de Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
El a arătat că ‘pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilităţi structurale cronicizate cu consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii şi bunăstării, dar niciun sistem de sănătate şi nicio economie sau societate indiferent de nivelul de dezvoltare nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona adecvat o criză de o asemenea anvergură’.
‘Fără să dispună de resursele financiare şi materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene şi nici de un sistem sanitar performant, România a dovedit că are capacitatea instituţională de a acţiona rapid, oportun şi eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei’, a adăugat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a susţinut că există motive ‘reale’ de optimism şi speranţa intrării într-o nouă normalitate având la dispoziţie vaccinurile anti-COVID-19.
‘Imunizarea populaţiei prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia, dar sunt necesare eforturi comune susţinute pentru a ţine virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală’, a evidenţiat Iohannis.
El a precizat că, din păcate, strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariţia acestora.
‘Evenimentele din ultimul an ne arată însă că este nevoie de o schimbare de abordare atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Trebuie să fim mai bine pregătiţi să anticipăm şi să răspundem eficient şi coordonat la ameninţări emergente la adresa sănătăţii publice. În acelaşi timp, trebuie să intensificăm la nivel global eforturile de a reduce riscul de apariţie a pandemiilor. Aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului şi 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Această migraţie este facilitată de o relaţie nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale şi distrugerea biodiversităţii, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore’, a transmis preşedintele.
Potrivit acestui, efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice sunt ‘grave’ şi vor deveni ‘extrem de grave’ dacă nu există preocupări de combatere a lor.
‘Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor şi alterează condiţiile ecologice, astfel încât creşte riscul bolilor transmise prin apă, insecte şi animale. România este şi ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă şi incendii cauzate de vreme. Creşterea urbanizării şi îmbătrânirea populaţiei sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare şi respiratorii, boli cu incidenţă ridicată în România. Efectele schimbărilor climatice sunt, aşadar, dramatice şi au un efect direct asupra sănătăţii noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acţiona nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci şi pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane şi financiare dacă nu au fost făcute la timp şi eficient investiţii în servicii de prevenţie pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit şi în urma schimbărilor climatice’, a indicat şeful statului.
În opinia sa, în contextul actual, principiul ‘O singură sănătate’ este mai actual ca oricând şi subliniază nevoia de sincronizare a agendelor în domeniile protecţiei mediului şi sănătăţii, atât la nivelul statelor, cât şi la nivel global.
‘Cooperarea şi solidaritatea întregii societăţi internaţionale constituie răspunsul nostru comun în faţa unei provocări de o asemenea amploare, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o piatră de temelie în ghidarea acestui proces’, a conchis şeful statului.
