Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, vineri, la dezbaterea publică pe tema proiectului de buget pe acest an, că nu este nevoie de organizarea unui referendum pe tema obiectivelor nucleare de la Kozlodui, din Bulgaria, pentru care mai mulţi cetăţeni au solicitat să se aloce fonduri, pentru că un sondaj de opinie relevă că peste 90% din populaţia oraşului nu vrea această investiţie la sud de Dunăre.
‘În ceea ce priveşte alocarea de bani pentru referendum contra centralei de la Kozlodui, probabil ştim cu toţii că este un subiect care ne interesează de foarte mulţi ani, că nu este nevoie de niciun referendum, pentru că un sondaj de opinie la nivelul Craiovei relevă că peste 90% din populaţie nu vrea aceste investiţii la sud de Dunăre. (…) Suntem întrebaţi cât de pregătit este din punct de vedere logistic, material şi medical municipiul Craiova pentru un eventual accident nuclear la Kozlodui. Eu cred că nicio municipalitate din România nu este pregătită pentru aşa ceva. De regulă, sunt bani care se prevăd în fondul de rezervă al Guvernului dacă se întâmplă, Doamne fereşte!, o astfel de nenorocire, să fie sursa de bani disponibilă’, a răspuns Vasilescu, online, la întrebările trimise de cetăţeni pentru dezbaterea pe tema proiectului de buget pe 2021, însă platforma nu le-a permis acestora să şi intervină, ci numai să asculte răspunsurile.
Preşedintele Asociaţiei Civice pentru Viaţă (ACpV), dr. ing. chim. Luminiţa Simoiu, reprezentantul României la Nuclear Transparency Watch şi iniţiatoarea demersului pentru organizarea referendumului pentru care, în 2015, au semnat 15.300 de craioveni, a declarat, pentru AGERPRES, că sondajul de opinie nu are relevanţă la negocierile cu BERD, care finanţează din fonduri publice construirea unui depozit de deşeuri radioactive de 300.000 de tone, şi care a acceptat contestaţia societăţii civile privind această finanţare, iar în prezent se află în proces de mediere, în cadrul mecanismului BERD, ‘Project Complaint Mechanism’.
‘Un sondaj de opinie este irelevant în această situaţie. Pe această logică, putem spune că nu mai organizăm nici alegeri, pentru că s-a făcut sondaj de opinie şi se cunoaşte câştigătorul. Solicitările ACpV şi argumentarea acestora, deşi s-a confirmat că au fost transmise în termen, nu au fost nici măcar menţionate de primarul Craiovei, iar răspunsurile date şi altor cetăţeni pe acest subiect sunt nu numai sfidătoare la adresa noastră, dar arată şi lipsa de implicare şi cel puţin superficialitate inadmisibilă. Executivul continuă să refuze acest drept constituţional al cetăţenilor şi răspunsul dat la întrebarea dacă oraşul este pregătit pentru a face faţă unui accident nuclear arată că rugăciunea la Dumnezeu este ceea ce îi rămâne cetăţeanului să facă atunci când autorităţile nu fac nimic. Iar părinţilor care au copii bolnavi de cancer din cauza radiaţiilor nucleare (şi sunt în număr din ce în ce mai mare), le rămâne speranţa tot la Dumnezeu să îi vindece prin miracole, pentru că medicamente şi infrastructură medicală nu prea există în zonă’, a afirmat Simoiu.
Aceasta a mai spus că încă de la începutul discuţiilor cu BERD referitoare la gestionarea fondurilor publice pentru realizarea depozitului de deşeuri radioactive, reprezentantul BERD, directorul proiectului, Valentin Seider, a reafirmat că populaţia posibil afectată nu s-a opus acestui proiect, precizând că în 2015 doar doi consilieri locali au votat pentru organizarea referendumului.
‘Un referendum cu scor clar nu ar mai pune în discuţie o astfel de justificare din partea oficialilor BERD, care gestionând fonduri publice, conform mandatului, trebuie să ia în considerare deciziile populaţiei posibil afectate în context transfrontalier, respectarea convenţiei ESPOO. BERD a acceptat contestaţia noastră, în condiţiile în care autorităţile române de mediu au avizat favorabil acest proiect pe motiv că nu există riscuri în context transfrontalier, adică nu afectează România. Iar frecvenţa cu care se opresc cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Kozlodui – Bulgaria ar trebui să fie alarmantă pentru autorităţile din România şi să sprijine demersul societăţii civile de a elimina acest pericol. CNE Kozlodui funcţionează ilegal din punct de vedere al convenţiilor internaţionale de profil, iar cele două reactoare care mai sunt în funcţiune (reactoarele 5 şi 6) s-au oprit de şapte ori în ultimele 18 luni, pentru că au deficienţe tehnice grave, după cum a constatat o comisie tehnică pre SALTO (Safe Long Term Operation)’, a mai spus Simoiu.
Consiliul Local Craiova nu a aprobat, în septembrie 2015, proiectul de hotărâre privind organizarea unui referendum local pe tema construirii obiectivelor de la Kozlodui, la propunerea societăţii civile care a strâns peste 15.000 de semnături de la cetăţeni, numărul necesar pentru organizarea unui referendum. De atunci, în fiecare an societatea civilă solicită, la dezbaterile publice pe tema bugetului, organizarea acestui referendum.
