Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că situaţia de securitate de la Marea Neagră este îngrijorătoare, motiv pentru care NATO trebuie să continue să îşi întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar şi coerent.
‘Am subliniat, în schimbul de opinii cu omologii mei, faptul că acţiunile destabilizatoare ale Rusiei din regiune sunt îngrijorătoare şi contribuie la menţinerea unui accentuat climat de insecuritate. Situaţia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menţinem vigilenţa. Aşadar, NATO trebuie să continue să îşi întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar şi coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuţia cu preşedintele Biden – pentru o creştere a prezenţei militare aliate, inclusiv a SUA, în România şi în sudul Flancului Estic’, a spus şeful statului în declaraţia comună cu omologul polonez, Andrzej Duda, la finalul Summitului B9.
El a arătat că preşedintele SUA, Joe Biden, s-a referit în intervenţia sa la importanţa unei Alianţe mai puternice şi relevante global şi la importanţa specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susţin extrem de puternic.
‘Împărtăşesc ce a spus preşedintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa şi se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică şi Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX şi până acum’, a afirmat Iohannis.
De asemenea, el a subliniat necesitatea ca statele NATO să rămână angajate faţă de partenerii din Vecinătatea Estică, pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi sporirea rezilienţei lor în faţa provocărilor multiple cu care se confruntă.
Şeful statului a menţionat că în cadrul Summitului B9 a avut loc un schimb substanţial de evaluări privind subiectele actuale de pe agenda NATO şi contribuţiile în perspectiva Summitului Alianţei din iunie.
‘Acest Summit va fi un moment important de reconfirmare a unităţii şi solidarităţii aliate. De asemenea, vor fi adoptate decizii importante privind procesul de reflecţie NATO 2030 şi actualizarea Conceptului Strategic al NATO’, a mai spus Iohannis.
El a evidenţiat leadership-ul secretarului general al NATO în ceea ce priveşte coordonarea procesului NATO 2030, arătând că acest proces va oferi viziunea strategică pentru Alianţă în următorul deceniu şi va permite consolidarea rolului şi posturii NATO pe câteva coordonate majore.
‘În primul rând, este vorba despre consolidarea Alianţei în plan politic. Am subliniat, în acest sens, rolul NATO ca forum esenţial de consultare între membrii săi şi utilitatea asigurării unui dialog aliat consolidat pe teme de securitate şi apărare. Alianţa trebuie să îşi consolideze şi postura militară – o adaptare dinamică pentru asigurarea unui răspuns eficient şi calibrat la provocările actuale de securitate. În acelaşi timp, dialogul şi cooperarea cu partenerii noştri, în primul rând Uniunea Europeană, dar şi statele care împărtăşesc valorile democratice euro-atlantice, sunt fundamentale pentru abordarea globală a NATO’, a mai arătat Iohannis.
Şeful statului a subliniat că prioritatea continuă să o reprezinte partenerii din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest.
‘Am accentuat importanţa unităţii aliate şi a relaţiei transatlantice solide, principii-cheie pentru ca NATO să acţioneze eficient împotriva provocărilor de securitate cu care se confruntă. Unitatea şi solidaritatea aliate nu sunt concepte fără conţinut. Ele sunt fundamentul NATO, pentru că nici SUA, nici Europa nu pot fi sigure una fără cealaltă. Rezilienţa strategică rămâne esenţială pentru gestionarea eficientă a mediului actual de securitate, aşa cum am învăţat şi în contextul pandemiei de COVID-19. Trebuie să sporim eforturile de consolidare a rezilienţei atât pentru noi, cât şi pentru partenerii noştri’, a afirmat el, amintind că România a înfiinţat şi acţionat pentru operaţionalizarea la Bucureşti a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă.
La Summitul B9 au participat prin videoconferinţă preşedintele SUA, Joe Biden, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi ceilalţi şefi de state din Formatul Bucureşti – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria.
