Reţeaua-pilot de diplomaţie climatică a României a fost lansată marţi, în urma unei iniţiative a Ministerului Afacerilor Externe, incluzând într-o primă etapă 18 misiuni diplomatice ale ţării noastre, cele mai active în sfera diplomaţiei climatice.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că obiectivele reţelei sunt structurate în jurul a patru piloni: identificarea şi implementarea proiectelor bilaterale de interes comun şi stimularea cooperării în ce priveşte know how-ul, tehnologia; promovarea priorităţilor şi perspectivelor naţionale cu privire la probleme legate de climă; sprijinirea obiectivelor agreate la nivelul Uniunii Europene; susţinerea punerii în aplicare a politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare.
‘Este o reţea pilot, pentru că pe termen lung ne propunem ca toate misiunile României să facă parte din această reţea. Asistăm, în prezent, la efecte ale schimbărilor climatice din ce în ce mai acute, cu impact negativ asupra mediului înconjurător. Începând din anii ’50, multe din schimbările observate sunt fără precedent. Atmosfera şi oceanul s-au încălzit, cantităţile de zăpadă şi gheaţă s-au diminuat, nivelul mării a crescut. Sunt efecte pe care le observăm în viaţa de zi cu zi şi care au un impact major asupra calităţii vieţii noastre’, a precizat acesta.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, care îşi sărbătoreşte marţi ziua de naştere, a afirmat că lansarea reţelei de diplomaţie climatică reprezintă pentru el un adevărat cadou. El a subliniat că o politică climatică ‘ambiţioasă este singura soluţie de a reduce riscurile climatice’.
‘Cred că în prezent asistăm la o creştere constantă a numărului celor care conştientizează faptul că schimbările climatice reprezintă o ameninţare globală, iar responsabilitatea de a gestiona eficient această realitate aparţine fiecăruia dintre noi. (…) Schimbările climatice au modificat deja coordonatele politicii externe, în contextul în care tot mai multe state, în special cele vulnerabile, se confruntă cu impacturi negative. Consecinţe precum criza apei, competiţia pentru resurse sau criza alimentară vor face din climă un subiect prioritar din punct de vedere al politicii externe. Ţinând cont de obiectivul de a păstra planeta curată pentru generaţiile viitoare sunt necesare schimbări fundamentale şi transformative în toate domeniile vieţii socio-economice’, a subliniat el.
Alexandra-Maria Bocşe, consilier de stat pentru climă şi sustenabilitate, a menţionat că Administraţia Prezidenţială a pledat în ultimele luni pentru nevoia instituţiilor româneşti de a se adapta la provocarea intersectorială pe care o constituie schimbările climatice, dar şi pentru creşterea numărului de experţi în domeniu.
‘Schimbările climatice constituie una dintre cele mai importante provocări cu care ne confruntăm astăzi la nivel global. Suntem într-o stare de urgenţă climatică. Efectele schimbărilor climatice nu cunosc graniţe naţionale, aşadar cooperarea internaţională în acest domeniu este esenţială’, a precizat ea.
Potrivit ambasadorului României la Londra, Laura Popescu, economiile lumii conştientizează tot mai acut faptul că impactul schimbărilor climatice asupra securităţii internaţionale reprezintă ‘o problemă stringentă, care necesită o intervenţie adecvată’. Ea a arătat că Marea Britanie se află în topul liderilor mondiali în ce priveşte combatarea schimbărilor climatice şi s-a declarat convinsă că experienţa acesteia va contribui la obiectivele propuse de România în cadrul reţelei.
‘Cum diplomaţia românească îşi va intensifica acţiunile aferente componentei bilaterale, în perioada următoare intenţionăm să organizăm consultări comune pe această temă, la nivel guvernamental şi parlamentar. Vom implica tineri, vom apela la studenţii de la Londra – sunt deosebit de interesaţi de acest subiect. Este vorba, la urma urmei, de configurarea viitorului lor. Vizitele bilaterale pe această temă vor fi printre priorităţile pe care misiunea noastră şi le va asuma. (…) Vom sprijini atragerea de proiecte în domeniul economiei verzi pentru companiile de profil din România, precum şi pentru susţinerea redresării economice româneşti pe acest palier. Vom organiza seminarii tematice între mediul de afaceri românesc şi cel britanic în cadrul cărora vor fi abordate subiecte legate de energie eoliană şi transportul maritim ecologic, spre exemplu’, a explicat diplomatul.
Ambasadorul României la Copenhaga, Alexandru Grădinar, a declarat că Danemarca este o ţară ‘cu mari ambiţii în plan climatic’, care şi-a organizat încă din 2019 oficiile diplomatice într-o reţea verde, iar în cadrul Ministerului de Externe danez există un departament dedicat diplomaţiei climatice.
‘(Danemarca – n.r.) a numit un ambasador pentru climă, care coordonează toate demersurile în materie şi este direct subordonat primului ministru. Şi-a stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor poluante cu 70% până în 2030, având un larg consens la nivelul partidelor politice şi cetăţenilor. Are planuri concrete pentru construirea în premieră mondială a unei insule artificiale offshore de energie eoliană în Marea Nordului. (…) Obiectivul nostru este să facilităm şi să multiplicăm expertiza şi prezenţa investitorilor danezi în România, să atragem atenţia că România poate fi o destinaţie la îndemână pentru investiţiile lor verzi’, a afirmat acesta.
Potrivit lui Cornel Feruţă, secretar de stat în MAE, reţeaua-pilot reuneşte în acest moment următoarele misiuni diplomatice ale României: Bruxelles – UE, Bruxelles – NATO, Misiunea permanentă a României la New York, Misiunea permanentă a României la Geneva, ambasadele de la Nairobi, Kuweit, Londra, Copenhaga, Roma, Berna, Stockholm, Haga, Viena, Paris, Varşovia, Oslo, Islamabad, Washington.
‘Dorim să conectăm eforturile şi iniţiativele naţionale cu demersurile la nivel european şi global. (…) Schimbările climatice afectează fiecare aspect al vieţii noastre cotidiene, iar proiecte naţionale precum ‘Vinerea Verde’ sau programul Rabla – pentru a oferi doar două exemple – au o contribuţie certă la agenda noastră. Ne propunem să promovăm demersuri similare şi în relaţie cu statele partenere, dar şi să absorbim bune practici şi programe promovate în alte ţări’, a precizat secretarul de stat.
