Majoritatea părinţilor sunt de acord că elevii au nevoie de meditaţii pentru a dobândi cunoştinţe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată, arată un studiu lansat, joi, de Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România.
Conform studiului, sistemul orelor particulare/meditaţiilor este accesat ‘în mai mare măsură’ de către părinţii din mediul urban, cu studii medii şi superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie şi care sunt ‘nemulţumiţi’ de sistemul public de educaţie.
‘Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditaţiilor, cu o frecvenţă mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a. Plata meditatorului se face pe baza unei înţelegeri şi sunt puţine cazuri care au drept bază o formă contractuală şi/sau bonuri fiscale’, relevă acelaşi studiu.
Costul mediu al unei şedinţe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plăteşte lunar aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării.
Materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire sunt matematica, limba şi literatura română, limbile străine.
Acelaşi studiu mai arată că unul din trei copii a participat la meditaţii plătite în anul şcolar 2019-2020 şi tot atâţia au participat şi la consultaţii/ore de pregătire gratuită.
‘În prezent (anul şcolar 2020-2021), 19% dintre elevi participă la meditaţii, iar 20% din părinţi au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular. Dacă se gândesc la următorul an şcolar, jumătate dintre părinţi cred că ai lor copii vor participa vor lua ore în particular’, reiese din studiu.
Totodată, 80% dintre părinţi menţionează o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei şcolare a copilului lor în urma primirii de ore particulare.
Organizaţiile care au realizat acest demers sociologic, dezvoltat pe două coordonate (consultarea atât a elevilor, beneficiari direcţi ai educaţiei, cât şi a părinţilor, cei care, de multe ori, sunt implicaţi direct în susţinerea acestui sistem al meditaţiilor), au lansat şi o serie de recomandări adresate decidenţilor, între care crearea voucherului educaţional, finanţat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depăşeşte două salarii minime nete pe economie, extinderea Programului naţional de educaţie remedială de tip ‘Şcoală după şcoală’ şi pentru învăţământul liceal, precum şi continuarea acestuia în timpul anului şcolar 2021-2022.
De asemenea, autorităţile publice locale ‘trebuie să fie capacitate şi monitorizate’ să organizeze programe de educaţie remedială/şcoli de vară/grădiniţe estivale în vara anului 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, angajaţi în sistemul plata cu ora.
O altă recomandare se referă la organizarea, de către Ministerul Educaţiei şi cel al Finanţelor Publice, cu ‘concursul’ sindicatelor din domeniul educaţiei, a unei campanii de informare care să aibă ca scop organizarea orelor de pregătire particulară în conformitate cu prevederile legale, inclusiv impozitarea acestora.
Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România, au lansat studiul naţional ‘Meditaţiile în România: sistem educaţional paralel sau complementar?’.
