Decarbonizarea economiei şi măsurile care trebuie să însoţească acest proces pentru producătorii de îngrăşăminte din ţările Uniunii Europene, prevăzute în cadrul acordului Green Deal, au fost discutate, marţi, în cadrul unei întrevederi online între directorul general al Azomureş, Harri Kiiski, care este şi preşedinte al Comitetului de Agricultură din cadrul Asociaţiei Europene a Producătorilor de Îngrăşăminte (Fertilizers Europe), şi vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.
În cadrul întrevederii, Harri Kiiski a arătat că există premisele unei dezvoltări tehnologice deosebite odată cu trecerea la producţia de amoniac având ca sursă de materie primă energia electrică, faţă de gaz metan în prezent şi că România, alături de alte state europene, nu este încă pregătită pentru o tranziţie atât de radicală.
‘Această tranziţie trebuie realizată după o analiză riguroasă a mediului industrial, în funcţie de capacităţile de producţie, dar şi de specificul fiecărei ţări. În cazul României, de exemplu, în acest moment are loc o tranziţie energetică de la cărbune la gazul metan, în timp în unele ţări din vestul Europei se realizează tranziţia de la gaz metan la hidrogen, fiind epuizate resursele de gaz metan. România, alături de alte state europene, nu este încă pregătită pentru o tranziţie atât de radicală, fiind necesare investiţii foarte mari din partea statului în infrastructura energetică. O abordare unitară a subiectului ar duce la lipsă de competitivitate pentru o parte a industriei’, a arătat directorul general al Azomureş, într-un comunicat de presă.
Potrivit conducerii Azomureş, eliminarea emisiilor de carbon în urma procesului de stocare a acestora reprezintă de asemenea o provocare pentru industrie şi dezvoltarea unui nou proces de producere a amoniacului va permite nu doar producţia de îngrăşăminte verzi, dar va dezvolta şi alte sectoare ale economiei, cum ar fi de exemplu transportul maritim sau domeniul energetic.
‘Din punctul de vedere al industriei fertilizanţilor este imperativ necesar ca noul model al mecanismului de reducere a emisiilor de carbon (CBAM) şi cel al mecanismului de tranzacţionare al certificatelor de carbon (ETS) să fie structurate respectând următoarele condiţii: Cotele gratuite trebuie menţinute până în 2030, iar sectoarelor din cadrul CBAM ar trebui să li se acorde cote gratuite pe o bază similară sectoarelor ETS. Sectorul îngrăşămintelor trebuie să rămână competitiv pentru a sprijini în continuare lanţul valoric agroalimentar european. Domeniul de aplicare al CBAM ar trebui să cuprindă nu numai produsele de bază ale amoniacului şi acidului azotic, ci şi toate produsele îngrăşăminte azotoase finite pentru a evita importul în Europa al unor produse ce nu se supun acestor reguli. Este necesară introducerea unui mecanism de export pentru a se asigura că producătorii de îngrăşăminte rămân competitivi pe piaţa mondială. Industria europeană a îngrăşămintelor are un export important de îngrăşăminte cu valoare adăugată şi această piaţă trebuie menţinută’, a subliniat Azomureş.
La întâlnirea online dintre vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans şi preşedintele Comitetului de Agricultură din cadrul Asociaţiei Europene a Producătorilor de Îngrăşăminte (Fertilizers Europe), Harri Kiiski, au participat şi directori generali de la cele mai importante combinate de producere a îngrăşămintelor din Europa, care au atras atenţia că este nevoie de stabilirea unui cadru de reglementare responsabil şi previzibil pentru a pune în practică prevederile acordului Green Deal în ceea ce priveşte industria chimică, în speţă cea a îngrăşămintelor.
‘Pentru ca investiţiile în tehnologie modernă să continue este nevoie de un cadrul de reglementare predictibil care să ofere producătorilor de îngrăşăminte un orizont foarte clar de dezvoltare’, mai precizează Azomureş.
