‘Părinte, în magazia din spatele căminului sunt doi lilieci urâţi ca dracu’ !’ – iată propoziţia care a declanşat, în urmă cu aproximativ 15 ani, un proiect care este astăzi unic în Europa: ‘Grădiniţa de lilieci’ din Luşca, localitate componentă a oraşului Năsăud. Dezvoltarea proiectului a avut nevoie de un preot ortodox pasionat de speologie, de un manager de muzeu deschis provocărilor, de autorităţi care să se alăture cu entuziasm şi de nişte copii pentru care liliecii nu sunt ‘urâţi ca dracu’, ci chiar par simpatici, dacă şi Batman este prieten cu ei.
Părintele din povestea cu lilieci se numeşte Crin-Triandafil Theodorescu, care, atunci când nu slujeşte în biserică, îşi caută liniştea în adâncurile Peşterii Tăuşoarelor din Munţii Rodnei, pe care o cunoaşte ca nimeni altul, inclusiv cu ale sale colonii de lilieci.
Custodele acestei peşteri este Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, ceea ce a făcut ca preotul din Luşca să fie cooptat ca muzeograf, iar pasiunea cu care se implică în proiecte l-a determinat pe managerul muzeului, Alexandru Gavrilaş, să îi ofere tot sprijinul necesar şi atunci când a venit cu ideea unei ‘grădiniţe de lilieci’, proiect lansat marţi.
Crin Triandafil-Theodorescu a povestit, într-o postare pe pagina sa de socializare, cum a început totul, în urmă cu 15 ani, şi cum s-a ajuns ca, astăzi, colonia de lilieci să numere în jur de 20 de exemplare.
‘Poate nu ştiţi unde e Luşca; e locul unde se află ‘CeaMaiFrumoasăBisericăDinLumeDupăHagiaSofia’. Acolo trăiesc, suflu, râd şi plâng, eu şi poporul lui Dumnezeu, câţi am mai rămas. La marginea Luştii se află oraşul Năsăud (şi nu invers, cum susţin neavizaţii). Şi într-o zi, acum vreo 15 ani, îngrijitorul ‘CeleiMaiFrumoase…’ mi-a spus, cu exoftalmie emoţională, ‘părinte, în magazia din spatele căminului sunt doi lilieci urâţi ca dracu!’. Clişeu, nu? Noi ştim că dracul e frumos şi ambalat apetisant. Dar asta e altă discuţie. M-am dus la magazie, ne-am recunoscut din priviri, două femele de Rhinolophus hipposideros, hăituite de o pisică vorace, îşi găsiseră adăpost în spaţiul acela abandonat. Atunci mi-a încolţit ideea: realizarea unor condiţii de microclimat şi adăpost specifice pentru dezvoltarea unei colonii de maternitate pentru această specie delicată şi vulnerabilă. Am măsurat temperaturi, ani de zile, am zidit ferestre şi am deschis fante, am evaluat şi notat dinamica adăpostului pe baza guano-ului din habitat şi, uite aşa, an de an, micuţa colonie a crescut până la 20 de exemplare’, a scris Theodorescu pe Facebook.
Potrivit preotului, toatele femelele din colonia de lilieci sunt gestante şi se pregătesc să nască o nouă generaţie din singurele mamifere zburătoare de pe planetă.
Crin-Triandafil Theodorescu a văzut în pandemia de anul trecut o oportunitate de a-şi duce proiectul şi mai departe, aşa că a luat legătura cu managerul Complexului Muzeal, cu Primăria oraşului Năsăud şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud şi a început să pregătească ‘grădiniţa de lilieci’, pe care a gândit-o cu aplicabilitate în procesul de învăţământ.
Copiii de la Clubul Elevilor din Năsăud au venit cu pensulele şi au pictat pe pereţii adăpostului ‘cei mai simpatici liliecuţi’, după cum spune preotul, iar, cu ajutorul unui speolog priceput într-ale tehnicii, Alex Varga, în cele două încăperi ale ‘grădiniţei’ a fost instalată tehnică de monitorizare în infraroşu, conectată la internet, astfel că liliecii de la Luşca pot fi observaţi în condiţii depline de siguranţă pentru această specie, din orice colţ al lumii, accesând site-ului Complexului Muzeal – www.complexulmuzealbn.ro.
‘Grădiniţa de lilieci’ de la Luşca devine, astfel, prima colonie de maternitate de lilieci monitorizată ştiinţific în scop didactic, unde vor fi organizate lecţii interactive alături de profesorii de biologie, geografie, ecologie şi alte ştiinţe conexe.
Elevii vor putea urmări din sala de curs imagini din colonia de lilieci, fără a deranja exemplarele, şi vor primi informaţii utile de la muzeografi şi de la specialiştii din cadrul Centrului pentru Cercetarea şi Conservarea Liliecilor.
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a subliniat, prin intermediul unui comunicat de presă, caracterul unicat al acestui proiect ştiinţifico-educativ.
‘Proiectul ‘Grădiniţa de lilieci de la Luşca’, prin aplicabilitatea educativ-pedagogică a rezultatelor sale, are caracter de unicat în spaţiul românesc şi european şi se subsumează directivelor europene de conservare şi protejare a speciilor de lilieci din Europa, la care România a aderat prin legislaţia de mediu în vigoare. Acesta vine să continue preocuparea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud pentru cercetarea, conservarea şi valorificarea potenţialului natural al judeţului şi deschiderea instituţiei spre colaborarea cu sistemul de învăţământ judeţean, în beneficiul comunităţii noastre’, au transmis reprezentanţii muzeului. AGERPRES / (AS – autor: Tina Dumitrescu, editor: Marius Frăţilă)
