Vicepremierul Dan Barna, copreşedinte USR PLUS, a pledat miercuri pentru eliminarea adresei din actul de identitate, susţinând că în acest fel ar fi diminuată birocraţia, iar la alegerile parlamentare, cetăţenii ar putea vota în circumscripţiile în care locuiesc în mod real.
Vicepremierul a declarat, pentru Digi 24, că o astfel de măsură ar permite unui număr cât mai mare de persoane să voteze, dar că în prealabil ar fi necesare modificări ale legislaţiei electorale.
‘Foarte mulţi oameni – exact cei mobili şi dinamici, cei activi social – nu ajung să voteze pentru că au domiciliul într-un alt judeţ, de obicei la distanţă mare de Bucureşti sau de centrele urbane mari. Foarte puţini fac în ziua respectivă călătorii acasă, ca să voteze. În momentul în care nu ai mai fi condiţionat de adresa din buletin – schimbând şi legislaţia electorală – lucrurile ar fi mult mai simple şi am avea o reprezentativitate mai mare a aleşilor, pentru că mai multe persoane ar putea să voteze, ca posibilitate efectivă’, a precizat liderul USR PLUS.
El a arătat că Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV) ar împiedica votul multiplu. Totodată, prin eliminarea adresei de pe cartea de identitate, românii vor putea vota în orice circumscripţie din ţară.
‘SIMPV, sistemul actual de vot care împiedică votul multiplu, acela care îţi scanează CNP-ul, va continua să funcţioneze la fel de bine. (…) Solicitarea pe care noi o avem constant în coaliţie – de a face acea comisie electorală în care să începem să adresăm această problemă a votului, a modalităţii de vot şi a reprezentativităţii. Sper ca după ce trece acest septembrie electoral din partidele noastre şi ne întoarcem la guvernare şi la priorităţile din programul de guvernare să avem şi această comisie de cod electoral, pentru că într-adevăr, în momentul în care nu mai legi cetăţeanul de un domiciliu, poate să voteze la parlamentare, cel puţin, oriunde în ţară’, a spus vicepremierul.
Barna a opinat că în cazul alegerilor parlamentare, dreptul de vot nu ar trebui condiţionat de existenţa domiciliului într-o circumscripţie sau alta, având în vedere că Legislativul are o reprezentare naţională.
‘Dacă la locale pot să văd o logică legată de persoanele care au înregistrat domiciliul fiscal acolo, plătesc impozite acolo şi sunt îndreptăţite să îşi exprime votul acolo – asta e perfect logic -, la parlamentare nu văd o problemă pentru care ar trebui să fie circumstanţiată existenţa domiciliului de dreptul de vot. Vorbim totuşi de o reprezentare naţională. (…) În mod real, componenta mobilă a societăţii româneşti e totuşi de câteva procente. Marea masă a populaţiei e fiecare într-o circumscripţie, în general. În ziua de vot, cred că 85-90% din electori votează unde locuiesc. (…) Turismul electoral e funcţional mai degrabă la locale. La nivel de judeţ niciun partid nu spune: ‘Plecăm toţi din judeţul acesta în alt judeţ’, pentru că nu e nici practic, nici logic’, a precizat el.
Barna a adăugat că a prezentat marţi seara aceste argumente în cadrul coaliţiei. Potrivit acestuia, prezenţa sau nu a adresei pe cartea de identitate se reglementează printr-un singur act normativ.
‘Celelalte efecte – cele legate de alegeri, de exemplu – da, ar trebui să fie modificate şi alte legi subsecvente. Dar prezenţa adresei pe cartea de identitate nu este condiţionată decât de un singur act normativ. (…) Asta nu înseamnă că omul nu mai are o adresă. Adică, în momentul în care plăteşti impozite sau taxe, evident că eşti înregistrat cu adresa respectivă. Ceea ce spunem este că definiţia identităţii persoanei nu mai trebuie să fie condiţionată de existenţa unei proprietăţi sau a cuiva care te-a luat în spaţiu’, a afirmat el.
Potrivit lui Barna, menţionarea adresei în CI este o obligativitate care afectează atât persoanele defavorizate, cât şi pe cele foarte active.
‘În contextul în care din luna august vom avea noua carte de identitate electronică – deci se schimbă buletinele, în limbaj foarte simplu – această dezbatere este foarte legitimă, pentru că sunt două categorii de persoane foarte afectate în prezent de această cerinţă: o dată persoanele defavorizate, care nu deţin o locuinţă şi care au probleme mari în a-şi face acte de identitate, pentru că nu au cu cine să meargă de mână, că îl ia în spaţiu; şi mai este categoria persoanelor foarte mobile, foarte dinamice, care îşi găsesc un loc de muncă mai bun într-un oraş sau altul şi au o permanentă problemă cu actualizarea actelor’, a explicat el.
