Primăriile din judeţ vor trebui să opteze pentru taxă sau tarif pentru gunoi, în cadrul proiectului Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), cunoscut sub denumirea de ‘Vrancea Curată’, proiect cu finanţare europeană în valoare de peste 100 de milioane de lei.
‘Decizia privind adoptarea sistemului de tarifare taxă sau tarif revine UAT-urile, care vor lua această decizie în cel mai scurt timp posibil. Au fost nenumărate discuţii pe această temă. Recomandarea, în continuare, este pentru taxă locală. Există UAT-uri care vor decide probabil să meargă în sistemul de tarif, ceea ce este punctul dumnealor de vedere. Judeţul este împărţit în cinci zone de colectare, iar la nivel de zonă de colectare va fi un singur sistem adoptat, adică taxă sau tarif, în funcţie de deciziile UAT-urilor din zona respectivă. (…) Orice operator economic care prestează serviciul de colectare şi transport al deşeurilor, ca să primească contravaloarea acestui serviciu, în cazul taxei locale, încheie un contract cu UAT-ul respectiv, trimite o factură acelui UAT şi este plătit, urmând ca populaţia să plătească în cadrul sistemului de taxe şi impozite acea taxă pentru salubrizare către UAT. În cazul sistemului de tarif, orice operator economic este nevoit să încheie contracte individuale cu fiecare gospodărie, să aloce personal pentru contractare, pentru facturare, încasare şi pentru recuperarea creanţelor de la fiecare gospodărie cu care are contract şi este evident că preţul serviciului este mult mai mare pentru asigurarea acestor operaţiuni suplimentare’, a declarat Mircea Popescu, consultant în cadrul proiectului.
Acesta a precizat că, proiectul ţine cont şi de implementarea instrumentului economic ‘plăteşti cât arunci’, precum şi de bonificarea populaţiei pentru colectarea selectivă.
‘Instrumentul economic ‘plăteşti cât arunci’ este implementat în cadrul acestui proiect prin sistemul de colectare pe volum, corelat cu frecvenţa de colectare. Deci sunt aplicate cel puţin două din cele trei metode de aplicare a principiului. Responsabilitatea gestionării deşeurilor este a UAT-urilor, conform prevederilor legale, care au delegat către ADI serviciul de colectare şi transport. Implementarea prevederilor este inclusă în documentaţia de atribuire pentru operatori, la fel ca şi ţintele de colectare, ele fiind implementare în cadrul contractului de delegare prin indicatorii de performanţă. (…) Cât priveşte bonificarea pentru colectarea de produse reciclabile, acest lucru este prevăzut începând cu anul doi de operare şi se va face în funcţie de cantitatea de deşeuri reciclabile valorificată’, a precizat Popescu.
Consiliul Judeţean (CJ) Vrancea a anunţat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, finalizarea celei de-a doua faze a proiectului SMID, respectiv finalizarea Staţiei de compostare din cadrul Centrului de management integrat de la Haret, cu o capacitate de depozitare a deşeurilor de şapte ani, construirea a 597 de puncte de colectare a deşeurilor din zona rurală a judeţului Vrancea şi furnizarea echipamentele de colectare din mediul rural şi urban. De asemenea, în cadrul proiectului s-au achiziţionat utilajele şi echipamentele ce deservesc Staţiile de transfer şi Centrul de management integrat al deşeurilor de la Haret.
Potrivit autorităţilor judeţene, prin implementarea acestui proiect gradul de acoperire a colectării în zona urbană va fi de 100%, iar în zona rurală de 90%, în timp ce volumul deşeurilor mixte la depozitele de deşeuri va fi redus cu 40%.
Proiectul ‘Vrancea Curată’, care a început în 2005, ar trebui să devină operaţional până la finele anului 2021, fiind în acest moment derulată procedura de desemnare a operatorului judeţean de salubritate.
‘Vrancea Curată’ este cel mai mare proiect derulat de CJ Vrancea raportat la complexitatea activităţilor, dar şi la valoarea totală, care se ridică la peste 100 milioane de lei, respectiv peste 20 milioane de euro, fără TVA. Proiectul a fost finanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. AGERPRES / (A – autor: Dana Lepădatu, editor: Karina Olteanu)
