Situaţia financiară a Termoenergetica Bucureşti SA este ‘foarte dificilă’, iar demersurile pentru recuperarea a peste 500 de milioane de lei de la Primăria Capitalei iniţiate de reprezentanţii companiei în urmă cu câteva luni sunt absolut necesare, a declarat directorul general al companiei, Claudiu Creţu.
‘Situaţia financiară şi tehnică, dar mai ales financiară a companiei Termoenergetica este una foarte dificilă. Compania are datorii de peste 500 de milioane de lei către furnizori şi totodată are de încasat peste 500 de milioane de lei de la Primăria Municipiului Bucureşti. (…) Se tot discută de blocarea conturilor Primăriei într-o cheie politică. Nu este cazul. Repet, sunt demersuri legale, care au fost iniţiate acum două-trei luni, nu au legătură cu noua conducere sau cu fosta conducere, sunt doar demersuri legale pe care o companie le face pentru a recupera sumele necesare funcţionării’, a spus Claudiu Creţu, într-o conferinţă de presă.
Directorul a afirmat că nu este vorba despre popriri pe conturi sau executare silită, ci de faptul că reprezentanţii Termoenergetica au solicitat ministerelor Dezvoltării şi Finanţelor direcţionarea către Termoenergetica a cotelor defalcate din impozitul pe venit ce ar fi revenit Primăriei Capitalei pentru a recupera cele peste 500 de milioane de lei datorate de Municipalitate.
‘Conform OG 36, s-a solicitat către Ministerul Dezoltării şi Ministerul de Finanţe emiterea unui ordin comun prin care să se aloce aceste sume către Termoenergetica. (…) O companie de o asemenea magnitudine (…) nu poate funcţiona cu 3 lei în conturi. Faptul că s-a mers în ultimii ani cu conturi poprite şi RADET a intrat în faliment, apoi Termoenergetica într-un an şi ceva a avut pierderi, are pierderi, nu are banii necesari pentru reparaţii, ne va duce la situaţia în care nu mai putem furniza acest serviciu’, a declarat Claudiu Creţu.
El a subliniat că este nevoie de investiţii şi de reparaţii şi a menţionat că în fiecare oră 1.500-2.000 de tone de apă fierbinte curg în subsolul Bucureştiului. Claudiu Creţu a punctat că este nevoie de centrale eficiente, tranziţie energetică, integrare de soluţii regenerabile.
‘Toate proiectele au nevoie de cofinanţare (…). În următoarea perioadă e foarte important să se demareze proiectul cu finanţare europeană pentru reabilitarea ţevilor (…), dar până atunci (…) încercăm pe fostul amplasament al Centralei Titan să instalăm de urgenţă nişte cazane care pot aduce aport de energie termică pentru partea de nord-est a Bucureştiului, care e greu încercată’, a afirmat directorul general.
Acesta a atras atenţia că este un circuit financiar care trebuie însănătoşit.
‘ELCEN e în insolvenţă, are datorii la masa credală de 630 de milioane şi are datorii curente, nu mai ştiu situaţia la zi, dar avea datorii curente de 500 şi ceva de milioane, deci toţi aceşti bani merg în mare parte pe lanţ şi înseamnă plata gazelor naturale (…) Primăria are datorii către Termoenergetica, Termoenergetica datorii către ELCEN, ELCEN în insolvenţă datorii către Romgaz, Transgaz’, a spus Claudiu Creţu.
El a afirmat că în ultimii 10-15 ani sistemul de termoficare a fost subfinanţat, ceea ce a dus la degradarea sa.
Primarul general Nicuşor Dan şi-a exprimat speranţa, pe 14 iulie, după întrevederea cu edilii de sector pe tema deşeurilor, că nu vor fi direcţionate cu prioritate către Termoenergetica cotele defalcate din impozitul pe venit, aşa cum a solicitat compania Ministerului Dezvoltării.
‘Este un mecanism care spune că, în situaţia în care o autoritate publică locală nu şi-a plătit în ceea ce priveşte prevederile bugetare obligaţiile către operatorul de termoficare, acesta poate să solicite un ordin comun prin care cotele defalcate să fie duse cu prioritate către respectivul operator de termoficare şi de-abia restul să vină la Primăria Generală. După cum ştiţi, este o solicitare făcută de noua conducere a Termoenergeticii către minister. Ministerul a pus ordinul în dezbatere pe 6 iulie zece zile. Suntem în cele cele 10 zile. Eu sper ca acest lucru să nu se întâmple. (…) Veniturile municipalităţii vin în mare parte din aceste cote defalcate’, a afirmat Nicuşor Dan.
