Accentul pus pe salvarea şi conservarea monumentelor de pe teritoriul României aflate pe Lista Patrimoniului Mondial reprezintă una dintre asigurările că va fi lăsată o moştenire culturală valoroasă, afirmă ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, la aniversarea a 65 de ani de la aderarea ţării noastre la UNESCO.
‘România sărbătoreşte astăzi, 27 iulie, 65 de ani de când se numără printre membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Pe Lista Patrimoniului Mondial se regăsesc în prezent locuri şi monumente de pe teritoriul ţării noastre, relevante din punct de vedere natural sau istoric. Accentul pus pe salvarea şi conservarea acestora reprezintă una dintre asigurările noastre că vom lăsa viitorului o moştenire culturală valoroasă’, a scris Gheorghiu, marţi, pe Facebook.
Ministrul îşi doreşte ca dosarul Roşia Montană să fie discutat, având în vedere că se află pe ordinea de zi a Comitetului Patrimoniului Mondial, şi aducă ‘o veste bună’.
Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO – Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.
Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova.
