Ministerul Justiţiei a precizat miercuri că nu este implicat în procedura privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare române pe numele omului de afaceri Dragoş Săvulescu şi nu a fost solicitat să faciliteze comunicarea între instanţe.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei transmis AGERPRES, luni, în Republica Elenă, Emil Dragoş Săvulescu a fost arestat provizoriu în vederea executării mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare române, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, arestarea fiind dispusă ca urmare a existenţei acestui mandat european de arestare, procedura executării fiind o procedură ce se derulează între instanţe în mod direct, respectiv instanţa română şi cea străină.
‘În consecinţă, instanţa din Republică Elenă este competentă, potrivit Deciziei Cadru 2002/584/JAI, să decidă asupra modalităţii de executare a acestui mandat european de arestare şi predării persoanei solicitate. Procedura de executare a mandatului european de arestare se desfăşoară potrivit legislaţiei elene, în termenele şi condiţiile prevăzute de aceasta’, arată MJ.
Sursa citată explică faptul că Ministerul Justiţiei are atribuţii strict administrative (decurgând din principiul separaţiei puterilor în stat), respectiv de primire, respectiv transmitere a mandatelor europene de arestare emise de către autorităţile judiciare române şi străine, de a acorda sprijin autorităţilor implicate în această procedură, în special în vederea facilitării comunicării, respectiv de a ţine evidenţe statistice.
‘Ministerul Justiţiei, în calitate de autoritate centrală, nu este implicat în procedură şi nu a fost solicitat, până în prezent, în vederea facilitării comunicării de către instanţe’, se mai precizează în comunicat.
Săvulescu era urmărit în baza unui mandat european de arestare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, pe 12 martie, definitiv, contestaţia la executare formulată de fostul finanţator al clubului Dinamo, în care acesta solicita să-i fie anulată condamnarea de 5 ani şi jumătate închisoare primită în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa şi Mamaia.
Dragoş Săvulescu a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv, el stabilindu-se în Italia, unde Curtea de Apel din Napoli i-a comutat pedeapsa într-una cu suspendare.
Decizia instanţei din Napoli se aplică însă doar pe teritoriul acestei ţări. Omul de afaceri figura în continuare pe site-ul Poliţiei Române la rubrica ‘persoane urmărite’, pe numele lui fiind emis un mandat european de arestare de către Curtea de Apel Bucureşti.
Cazul lui Dragoş Săvulescu i-a determinat pe mai mulţi condamnaţi să fugă în Italia pentru a obţine anularea sau executarea cu suspendare a pedepselor primite în România, printre care fosta şefă a DIICOT Alina Bica, fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir şi fostul europarlamentar Marian Zlotea.
Pe 8 februarie, Dragoş Săvulescu, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost condamnat la 5 ani şi 6 luni închisoare cu executare într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri şi plaje, în care fostul primar Radu Mazăre a primit 9 ani închisoare.
Un alt fost finanţator al clubului Dinamo, Cristian Borcea, a primit 5 ani cu executare, însă el a fost eliberat condiţionat doar după 9 luni de detenţie.
Dragoş Săvulescu a fugit din România înainte ca instanţa să îl condamne definitiv şi s-a stabilit în Italia, unde Curtea de Apel din Napoli a respins cererea României de extrădare. Mai mult, judecătorii italieni i-au transformat cei cinci ani şi jumătate închisoare cu executare în doi ani şi cinci luni, dar cu suspendare.
În motivarea deciziei Curţii de Apel din Napoli, judecătorii italieni spun că Dragoş Săvulescu are afaceri în Italia, vorbeşte limba italiană şi nu se impune ispăşirea pedepsei în România.
