Acasă93REPORTAJ Noi facilităţi de agrement în nordul judeţului Tulcea, deschise pe fonduri...

REPORTAJ Noi facilităţi de agrement în nordul judeţului Tulcea, deschise pe fonduri europene

Nordul judeţului Tulcea are, la Hamcearca, începând din această vară, un nou loc de agrement în care închirierea bărcilor la rame este gratuită, zona lacului Horia-Hamcearca fiind amenajată de Primăria comunei prin intermediul Grupului de acţiune locală în domeniului pescuitului (Fisheries Local Action Group, FLAG) Dunărea Veche-braţul Măcin.

Proiectul, cu un buget total de aproximativ 100.000 de euro, a început în urmă cu doi ani prin ecologizarea lacului şi amenajarea acestuia cu pontoane de acostare şi spaţii pentru campat.

‘Au fost realizate 13 pontoane, au fost cumpărate 12 bărci la rame şi o barcă suport pentru ecologizarea zonei. Proiectul a plecat de la ideea pescarilor, vedeam oameni care pescuiau aici, dar care nu aveau o infrastructură. Întotdeauna am fost de părere că, pentru a dezvolta turismul, trebuie să pornim de la nevoile de bază ale familiei. Pescarul care vine aici şi-ar aduce şi familia, dacă aceasta ar avea mijloace de a-şi asigura agrementul pe durata unei zile. De aici a apărut ideea zonei de agrement, care a fost realizată de Primăria comunei Hamcearca’, a declarat, pentru AGERPRES, managerului FLAG Dunărea Veche-braţul Măcin, Ana Maria Cazacu.

Lucrările s-au încheiat în luna mai, iar în weekend-urile din timpul sezonului estival noul loc de agrement a fost aglomerat.

‘În general, weekend-ul e chiar aglomerat. Suntem în continuă dezvoltare, oamenii au început să audă de acest lac şi despre faptul că a fost deschisă zona de agrement, iar plimbarea cu bărcile este gratuită, aşa că au început să apară tot mai mulţi turişti’, a afirmat gestionarul noii zone de agrement, Cornel Grigore.

Un tânăr din localitate spune că stă de cel puţin 12 ore la pescuit în lac, dar nu prea este peşte.

‘Am dat cu porumb, pufuleţi, mămăligă. Trage foarte rar. Până să amenajeze lacul, prindeam mai mult peşte’, a afirmat Daniel Tertiş, în vârstă de 18 ani.

Lipsa peştelui este explicată de gestionarul zonei prin faptul că ploile torenţiale de acum aproape două luni au dus la inundarea terenurilor arabile din apropiere, acolo unde, după retragerea apelor, a rămas cea mai mare cantitate a peştelui din lac.

‘Pentru popularea lacului, Primăria comunei Hamcearca trebuie să se înţeleagă cu cea din Horia, pentru că lacul aparţine ambelor comune, dar până acum numai noi am atras fonduri europene’, a declarat Cornel Grigore.

El spune că localnicii nu plătesc pentru partidele de pescuit în lac, în schimb turiştii trebuie să achite o taxă de 50 de lei pe zi. De asemenea, instalarea unui cort costă 50 de lei, pentru 12 ore.

‘Ne dorim o plajă, un loc de scăldat şi nişte hidrobiciclete. Pe lac sunt cormorani, în vara asta am avut chiar un stol mare de pelicani, avem gâşte sălbatice cu pui, iar în tot timpul anului stau lebede’, a menţionat Cornel Grigore.

Primarul comunei Hamcearca, Ion Acceleanu, spune că turismul este singura soluţie pentru dezvoltarea comunităţii.

‘Este cel mai frumos lac din judeţ cu izvoare proprii. Fiind o localitate cu un buget minim, am căutat soluţii pentru atragerea veniturilor şi cred că turismul este singura variantă. În apropiere sunt mănăstirile Cocoşu şi Saon, Muzeul ‘Panait Cerna’ din satul Cerna, avem o herghelie de cai tot acolo şi aici sunt Munţii Măcinului. Avem deocamdată doar o pensiune şi-i încurajez pe tineri să acceseze fonduri europene şi să facă locuri de cazare’, a declarat Ion Acceleanu.

El este primar din anul 2008 şi cea mai importantă realizare a sa este asfaltarea comunei în proporţie de 95%.

‘Avem sub 1.500 de locuitori în comună, iar principala sursă de venit este agricultura. Media de vârstă a populaţiei este de peste 50 de ani. (…) După începerea pandemiei, am încercat să-i conving pe cei care s-au întors să rămână în sat. Unii spun că nu mai vor afară, alţii sunt între ciocan şi nicovală, iar câţiva şi-au cumpărat şi terenuri. Cred că se vor întoarce, dar nu toţi, bineînţeles’, a mai declarat edilul.

Satul Hamcearca are apă potabilă, dar nu şi canalizare, iar primarul explică situaţia prin faptul că populaţia îmbătrânită are venituri atât de mici încât abia poate să plătească apa potabilă.

‘Dacă o făceam, ne dădeam singuri la picioare’, a menţionat Ion Acceleanu.

La maximum 30 de kilometri depărtare, pe malul lacului Iacobdeal, un food-truck face furori printre turişti, chiar dacă meniul este simplu, şprot cu lămâie şi mujdei de usturoi şi saramură cu ardei.

‘Mulţi şi-ar dori să aibă o bucătărie ca aceasta, pentru că spaţiul este foarte bine organizat. Nu e nevoie să fie un spaţiu mare. Aici, în căruţa asta, ai de toate, pentru a le manevra pe toate repede şi a le face pe toate repede’, a afirmat Saveta Necula, în vârstă de 57 de ani, bucătăreasă în food-truck-ul de pe malul lacului Iacobdeal.

‘Căruţa cu peşte’, cum îi spune ea, a fost realizată printr-un proiect cu un buget total de peste 52.302 euro, iniţiat de Ana Ţăranu.

‘Încercăm să facem lucrurile exact aşa cum le face mama acasă şi am reuşit să atragem clienţi cu lucrul acesta. Vedem cum clienţii revin şi asta înseamnă că totul este bine. Preţurile sunt între 15 lei şi 20 de lei. Chiar şi clienţii au spus că nu sunt foarte mari având în vedere că ne aflăm în câmp şi am făcut oarece eforturi să aducem energia electrică şi apa curentă’, a menţionat Ana Ţăranu.

Ea a amintit că food-truck-ul a fost deschis la finalul sezonului turistic trecut şi că peştele folosit este achiziţionat de la Asociaţia de pescari Turcoaia sau cumpărat din Tulcea.

‘În Dunăre, de exemplu, nu avem şprot şi-l cumpărăm de la Tulcea’, a menţionat Ana Ţăranu.

Lacul Iacobdeal a fost şi anul acesta o atracţie, iar tinerii care preferă această zonă îşi doresc mai multe facilităţi de agrement.

‘Îmi place liniştea, faptul că intrarea în apă e foarte lină, priveliştea este frumoasă, iar culoarea lacului e deosebită. Mi-ar plăcea un beach-bar şi nişte nisip’, a declarat zâmbind unul dintre tinerii veniţi la plajă la Iacobdeal, Ion Munteanu, din Galaţi.

FLAG Dunărea Veche-braţul Măcin funcţionează începând din anul 2017, se adresează populaţiei din comunele Dăeni, Ostrov, Peceneaga, Cerna, Horia, Hamcearca, Turcoaia, Carcaliu şi Smârdan, precum şi celei a oraşului Măcin şi, în baza unei Strategii de dezvoltare, a obţinut o finanţare totală de 7,1 milioane de lei, prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020.

Ca urmare a gradului mare de absorbţie a fondurilor europene, FLAG Dunărea Veche-braţul Măcin a primit o sumă suplimentară de 967.131,97 de lei, aşa încât în perioada 1 septembrie-1 octombrie a deschis o nouă sesiune de finanţare dedicată populaţiei din nordul judeţului Tulcea care nu are acces la fondurile alocate prin instrumentul financiar Investiţii Teritorial Integrate – Delta Dunării.

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks