Mesajul lui Dante se potriveşte sufletului omenesc din orice timp, a afirmat, joi, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, la deschiderea unui colocviu internaţional dedicat marelui om de cultură italian.
‘Mesajul lui Dante se potriveşte sufletului omenesc din orice timp. Contemporanul nostru, actorul Roberto Benigni traversează Italia din când în când şi recită cânturi din Dante. Şi lumea nu mă crede când spun, n-o face numai în săli de spectacole pline, ci şi în pieţe imense, cu mii de oameni. Ceea ce înseamnă că, după şapte secole de la trecerea sa, Dante e împreună cu noi, în sufletele noastre şi ne arată, deocamdată, calea’, a spus Pop în cadrul Colocviului Internaţional ‘Dante Alighieri – 700’, desfăşurat în Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române.
Preşedintele Academiei l-a elogiat pe ‘primul mare poet al Europei, (…) aflată azi sub asaltul corectitudinii politice’.
‘Se va vorbi aici despre primul mare poet al Europei, despre mesajul lăsat de el culturii europene, aflată azi sub asaltul corectitudinii politice, despre actualitatea lui Dante, aflat departe de a sta îngropat în colbul vechilor pergamente, despre empatie în ‘Divina Comedia’, o operă în care asprimea poetului e compensată, pe alocuri, de indulgenţa sa, de emoţia sinceră şi chiar de glorificarea valorilor, chiar şi de glorificarea acelor valori care n-au fost în concordanţă cu morala timpului, despre receptarea elogioasă şi critică a lui Dante de-a lungul secolelor, despre morala nonmoralistică a scriitorului, despre viziunea lui Botticelli asupra universului dantesc (…) şi, în fine, despre traducerile lui Dante în româneşte’, a adăugat Ioan-Aurel Pop.
Ambasadorul Italiei în România, Alfredo Maria Durante Mangoni, a arătat că mesajul lui Dante de protejare a libertăţii continuă să fie actual şi astăzi.
‘Valoarea universală a mesajului lui Dante continuă să fie actuală. Poetul, omul de cultură joacă un rol crucial în a da în vileag tarele societăţii, degenerarea politicii care nu e orientată spre binele comun, ci mai degrabă spre urmărirea intereselor personale. Omul şi lumea lui, pare să ne spună el nouă, oamenilor de astăzi, sunt salvaţi numai dacă ne redescoperim dimensiunea politică şi angajamentul civil de a ne proteja unii pe alţii şi natura. Este întotdeauna de actualitate apelul la angajamentul de a construi o societate mai dreaptă, o umanitate mai solidară şi mai respectuoasă faţă de acea valoare inalienabilă care este libertatea de care ne dăm seama pe deplin, din păcate, numai atunci când suntem privaţi de aceasta’, a spus diplomatul italian.
Preşedintele Institutului Cultural Român, Mirel Taloş, a deplâns faptul că nici Dante ‘nu scapă ghilotinei corectitudinii politice’ care se manifestă în lumea contemporană.
‘O organizaţie italiană, al cărui nume nu merită să îl amintesc, dar merită să spun că are statutul de consultant oficial al ONU, a cerut eliminarea lui Dante din manualele şcolare din Italia, pentru că opera lui ar fi, citez, ‘islamofobă, rasistă, homofobă şi antisemită’. Ceea ce noi considerăm o capodoperă, alţii consideră ‘o operă otrăvitoare’. Editura Blossom Books, o editură importantă, a cenzurat Cântul al XXVIII-lea tot în numele corectitudinii politice. Dante a intrat oficial în categoria personalităţilor care urmează să fie eliminate din istoria culturii, pentru că nu mai corespund unor standarde cu forţă totalitară’, a arătat Taloş.
Poeta şi activista civică Ana Blandiana a chemat la păstrarea memoriei valorilor europene şi a rădăcinilor creştine ale bătrânului continent.
‘Marcarea celor 700 de ani de la moartea lui Dante vorbeşte nu numai despre posteritatea primului şi probabil a celui mai specific geniu al Europei, ci şi despre forţa memoriei noastre pe care se sprijină această posteritate. Rădăcinile creştine ale Europei din care a înflorit ‘Divina Comedia’ reuşesc să-şi urce, prin memorie, sevele până la noi, adăugând amestecului de bine şi de frumos, pe care ni le-au lăsat moştenire grecii antici, iubirea. Fără puterea noastră de a ţine minte şi încăpăţânarea de a nu uita, Dante nu ar fi putut fi contemporanul cu care ne-am mândrit, rând pe rând, în toate aceste secole’, a spus poeta.
Blandiana a susţinut că ‘felul în care se încearcă acum culpabilizarea întregii istorii, transformată într-o poveste de groază despre crimele Europei împotriva celorlalte continente este un atentat nu numai la adevăr, ci şi la memoria noastră, la libertatea noastră de a ne aminti şi de a fi mândri de ceea ce ţinem minte’.
‘În acest sens, Anul Dante – 2021 este o minunată victorie a memoriei omenirii împotriva celor ce încearcă chiar în acest an s-o distrugă, o memorie cu semnificaţii întinse dincolo de frontierele culturale. (…) Dar, aşa cum în timpul comunismului cea mai eficientă dintre formele de rezistenţă a fost rezistenţa prin cultură, nu cumva asta este soluţia şi acum? Doar că de data aceasta nu numai cultura ne va apăra pe noi, ci şi noi va trebui să avem curajul să apărăm cultura. Nu cumva va trebui să ne apărăm nu numai pe noi, ci şi pe Shakespeare şi pe Dante de cenzură? Şi atunci, întrebarea pe care suntem obligaţi să ne-o punem este dacă, după atâtea decenii de consum, de libertate leneşă şi de distracţii de joasă speţă, mai putem să regăsim forţa sufletească de pe când nu eram liberi: Suntem oare în stare să ne imaginăm acum un Soljeniţin american?’, a încheiat Ana Blandiana.
În cadrul primei zile a colocviului, moderată de directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu, au mai susţinut prelegeri Bruno Mazzoni, unul dintre cei mai importanţi traducători din română în italiană, şi profesorul Laszlo Alexandru.
Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, cu sprijinul ICR, organizează, joi şi vineri, Colocviul Internaţional ‘Dante Alighieri – 700’, prilejuit de împlinirea a şapte secole de la moartea poetului, filosofului şi omului politic Dante Alighieri. Proiectul mai cuprinde o expoziţie dedicată lui Dante, deschisă la Biblioteca Academiei, precum şi spectacolul ‘Călătoria lui Dante’, care va fi susţinut de actorul Emil Boroghină, sâmbătă, la Teatrul Nottara.
