Comisia pentru muncă din Senat a dat, miercuri, raport de admitere, cu şapte voturi ‘pentru’ şi cinci ‘împotrivă’, proiectului care vizează unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.
Raportul a fost adoptat cu un set de excepţii propuse de Ministerul Muncii – parlamentarii sau cei aleşi în funcţii publice locale, persoanele care beneficiază de drepturi de autor, personalul didactic care nu mai are normă întreagă şi care este plătită în regim de plată cu ora, pensionarii încadraţi în cadrul trei de invaliditate, membrii Academiei Române, asistenţi personali şi persoane cu handicap -, potrivit cărora cei care se află în aceste categorii pot să încaseze lunar pensia, dar şi să beneficieze în continuare, până la 70 de ani, de salariul care derivă din continuarea relaţiei de muncă.
Amendamentul propus de USR PLUS privind eliminarea sau restricţionarea numărului de excepţii a fost respins.
‘Amendamentul pe care noi l-am propus pentru eliminarea sau restricţionarea numărului de excepţii nu a întrunit numărul de voturi necesare, colegii de la USR PLUS au votat în susţinerea amendamentului de eliminare a acestor excepţii sau privilegii excepţionale pe categorii. Din păcate, în sală, avem mai multe grupuri politice, respectăm opinia fiecăruia. Cel puţin în privinţa acestor excepţii, legea va trece mai departe cu raportul de admitere către votul din plen şi apoi către Camera Deputaţilor, care e for decizional, se va duce această lungă listă de excepţii’, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Comisiei pentru muncă, Ştefan Pălărie.
El a adăugat că problema este că atunci când faci o excepţie pentru o categorie, CCR ‘trebuie să asigure acest element nediscriminatoriu al legii şi atunci fie mai deschide şi alte categorii la excepţie, fie spune că excepţia este neîntemeiată’.
Potrivit lui Pălărie, proiectul este unul dintr-o serie mai largă de reforme aduse în domeniul muncii, iniţiate atât de Ministerul Muncii, dar şi de către o parte din colegii din Parlament, pentru a îmbunătăţi situaţia generală a economiei, dar şi a pieţei muncii în context european.
‘Avem o populaţie în îmbătrânire şi în România, dar şi la nivel european, avem o presiune din ce în ce mai mare, cu un deficit explicit asupra fondului de pensii, care trebuie să ajungă în curând să susţină un pensionar cu o persoană angajată activ, ceea ce o să ducă la un potenţial colaps, şi atunci una dintre măsurile pe care nu doar România, dar şi statele europene le iau este această prelungire a perioadei de activitate profesională. În cazul României s-a optat pentru un scenariu al amânării vârstei de pensionare, voluntar, pentru că el permite în acest fel ca o persoană să-şi amâne vârsta de pensionare după 65 de ani – deşi este dreptul său să o facă – voluntar, până la 70 de ani. De când a intrat legea în discuţie publică la Ministerul Muncii şi apoi în Parlament, legea a deschis foarte multe întrebări, cum putem să facem asta în mod corect, în aşa fel încât să ne asigurăm că rămâne o persoană totuşi capabilă în continuare, nu doar doritoare, şi care să poată să-şi exercite funcţia la un nivel de productivitate acceptabil’, a explicat senatorul USR PLUS.
Senatorul a precizat că o altă problemă care a fost ridicată în proiectul privind amânarea vârstei de pensionare, voluntar, a vizat cumulul pensiei cu salariul.
‘Nu vorbim aici despre subiectul persoanelor care au muncit şi ies la pensie la termen, la 65 de ani, dar discutăm cu precădere despre o lege care, uneori îndreptăţit, a permis pentru anumite categorii profesionale ale statului să se iasă la pensie inclusiv la 45 de ani. Paradoxul pe care l-am luat în discuţie este că avem astăzi angajaţi care după vârsta de pensionare rămân ca salariaţi pe aceeaşi funcţie pe care o aveau în acelaşi minister, având de fapt şi salariu, dar şi o pensie la care au ajuns în baza legii să o poată ridica. Acesta este un subiect foarte delicat, pentru că ţine de elementul de echitate a legii pentru toţi cetăţenii’, a conchis Ştefan Pălărie.
