New York, 23 sep – Trimisul special al AGERPRES, Florentina Peia, transmite: Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că le-a dat asigurări investitorilor americani, pe care îi încurajează să vină în România, că Executivul de la Bucureşti este unul funcţional, iar schimbarea componenţei acestuia nu ar trebui să afecteze mediul de afaceri.
‘Am dat tuturor asigurările necesare că această criză este de scurtă durată, că Guvernul este unul funcţional şi că preşedintele Iohannis împreună cu Guvernul vor gestiona în continuare treburile publice în România şi că această instabilitate nu ar trebui să afecteze mediul de afaceri, pentru că nu avem o instabilitate legislativă, avem o schimbare a componenţei Guvernului şi, din acest punct de vedere, Guvernul, în orice fel, va merge mai departe’, a susţinut diplomatul român.
El a precizat şi că împlinirea, anul viitor, a 25 de ani de la inaugurarea Parteneriatului strategic dintre Statele Unite şi România ar putea fi onorată fie printr-o vizită a preşedintelui american, Joe Biden, la Bucureşti, fie printr-o vizită a preşedintelui Klaus Iohannis la Washington.
‘La anul se împlinesc 25 de ani de la inaugurarea acestui Parteneriat strategic dintre Statele Unite şi România. (…) Nici nu ne gândim să nu onorăm într-un fel cu totul şi cu totul aparte această aniversare. Şi aici avem două opţiuni: fie o vizită a preşedintelui american la Bucureşti, fie o vizită a preşedintelui României la Washington’, a spus Muraru.
Ambasadorul României la Washington vorbeşte în interviu şi despre programul Visa Waiver, arătând că scopul este ca România să acceadă la acesta până în 2024.
AGERPRES: Recent aţi primit scrisoarea de acreditare ca ambasador al României din partea preşedintelui american, Joe Biden. România şi Statele Unite au un Parteneriat Strategic puternic, dar se doreşte aprofundarea acestuia. Pe ce dimensiuni?
Andrei Muraru: Dimensiunile pe care ne dorim aprofundarea acestui Parteneriat sunt înscrise, pe de-o parte, în această Declaraţie comună pentru Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite pentru secolul XXI, care a fost semnată în 2011 şi de la care s-au împlinit zece ani, dar şi în recenta Declaraţie comună a preşedinţilor român şi american din 2019, care adaugă alte dimensiuni acestui Parteneriat Strategic. În primul rând, dimensiunea politică, militară şi de securitate care înseamnă, pe lângă o cooperare foarte robustă în acest domeniu, care a fost agreat şi anul trecut, odată cu vizita ministrului român al Apărării la Washington şi încheierea unui nou acord de colaborare militară, dar şi încheierea unei foi de parcurs pentru 2020-2030, pe o prezenţă americană robustă în România. Avem astăzi pe teritoriul românesc, în fiecare zi, peste 1.100 de militari şi ceea ce ne dorim este creşterea acestei prezenţe militare. Avem un scut antirachetă la Deveselu, care a fost operaţionalizat complet şi care a trecut în comanda NATO acum cinci ani, dar avem şi o bază aeriană foarte importantă pentru Statele Unite, dar şi pentru NATO – Mihail Kogălniceanu -, în care România investeşte peste trei miliarde de euro în următorii ani. Avem şi o bază la Câmpia Turzii care, prin Iniţiativa pentru Descurajare Europeană, SUA investesc în acest an 130 de milioane de dolari, care este cea mai mare investiţie americană din acest an în Europa, dar şi în alte dimensiuni ale acestei cooperări militare.
Apoi, avem o cooperare robustă în ceea ce priveşte componenta de energie. Am semnat un memorandum care a devenit între timp o lege, un acord interguvernamental între Statele Unite şi România privind construcţia a două noi reactoare nucleare la Cernavodă până în 2030, retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă. Chiar mâine (n.r. – joi) secretarul american al energiei, Jennifer Granholm, şi ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, se întâlnesc la Viena pentru a discuta aplicat despre modul în care se va finanţa şi cum se va desfăşura această investiţie la Cernavodă, pentru că ea va fi condusă de Statele Unite, dar în acelaşi timp va fi operaţionalizată prin intermediul unui consorţiu transatlantic.
Mai avem, în acelaşi timp, o componentă care ţine de încurajarea şi întărirea statului de drept şi a apărării drepturilor omului, în care România a făcut paşi concreţi pentru care există o căutare continuă în societatea românească de a întări rezilienţa sistemului democratic românesc la ameninţările prezente. Avem o altă componentă aici, care a fost subliniată şi va fi subliniată odată cu Summitul democraţiei care se va desfăşura la finalul acestui an, şi la care România va lua parte, şi anume o dimensiune de luptă împotriva corupţiei, care a fost puternic instituţionalizată în România, această luptă, printr-o unitate de parchet care a devenit un exemplu de bune practici în partea noastră de Europă şi există modalităţi prin care ne-am dori să exportăm acest model de bune practici în state precum Moldova, care a avut recent parte de o victorie răsunătoare a forţelor proeuropene prin preşedinta Maia Sanda şi prin o majoritate care a câştigat alegerile parlamentare şi care îşi propune să combată acest flagel al corupţiei. România poate oferi acest model în regiune.
Ale dimensiuni ţin de inovaţie, educare, cooperare economică, în care vom face cu siguranţă paşi importanţi în perioada următoare.
AGERPRES: Aţi vorbit de proiectul privind reactoarele de la Cernavodă, un proiect anunţat în timpul administraţiei Trump. Ce se întâmplă cu celelalte proiecte anunţate atunci, respectiv construirea unei autostrăzi şi a unei căi ferate care să lege Constanţa de Gdansk? Vor fi ele continuate?
Andrei Muraru: Angajamentul Statelor Unite faţă de Iniţiativa celor Trei Mări este în continuare extrem de robust. La ultimul summit al acestei Iniţiative, care a avut loc la Sofia, în Bulgaria, acum câteva luni, şi la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, Statele Unite au fost prezente cu o delegaţie foarte importantă. Pe lângă faptul că preşedintele american, Joe Biden, secretarul de stat Antony Blinken au transmis mesaje înregistrate, în teren a existat o delegaţie a Congresului american, o delegaţie a Departamentului energiei, o delegaţie a Departamentului de stat. Aceste proiecte rămân în picioare. România îşi doreşte implementarea lor în perioada următoare, tocmai pentru că ele au nu doar o importanţă strategică comercială, dar şi militară pentru că asigură transportul de la Gdansk la Constanţa, care este practic fundamental pentru securitatea Flancului Estic al NATO.
AGERPRES: Pe partea economică, SUA se află între primii investitori în România, ţară care în prezent se confruntă cu o criză guvernamentală. Aţi avut deja întâlniri cu unii investitori americani. Cum văd aceştia situaţia din România? Se arată îngrijoraţi?
Andrei Muraru: Singur că nu face nimănui plăcere să asiste la o criză guvernamentală, dar am dat tuturor asigurările necesare că această criză este de scurtă durată, că Guvernul este unul funcţional şi că preşedintele Iohannis împreună cu Guvernul vor gestiona în continuare treburile publice în România şi că această instabilitate nu ar trebui să afecteze mediul de afaceri, pentru că nu avem o instabilitate legislativă, avem o schimbare a componenţei Guvernului şi, din acest punct de vedere, Guvernul, în orice fel, va merge mai departe. I-am asigurat că, din punctul nostru de vedere, au tot sprijinul pentru a avea un contact direct cu oficiali români, indiferent de structura şi de coloratura politică a Guvernului şi facem tot ceea ce ţine de noi pentru a încuraja investitorii americani sau investitorii români să treacă peste aceste ştiri mai puţin plăcute despre politica de la Bucureşti.
AGERPRES: Există şanse ca aceste investiţii americane să crească în România?
Andrei Muraru: Nu doar că există şansă, dar avem semnale foarte directe că aceste investiţii în perioada imediat următoare…. În acest an, depăşim pragul psihologic de 4 miliarde de dolari schimburi comerciale, pentru prima dată în istoria relaţiilor bilaterale. Şi avem semnale foarte clare de la companii importante americane, care fie îşi doresc în perioada următoare relocarea unor operaţiuni din alte zone ale globului, din Asia, şi caută oportunităţi în România pentru a crea alte zone de a construi afaceri de succes. Suntem în contact cu ei, am avut o întâlnire cu Consiliul de Afaceri Româno-American, am întâlnit oficiali de la companii precum Tesla, Oracle, Ui-Path. Semnalul pe care vrem să-l dăm este că suntem foarte deschişi să primim aceşti investitori, pentru că ei, prin afacerile pe care le fac în România, nu fac altceva decât să creeze locuri de muncă şi în SUA, pentru că dacă eşti o companie importantă, precum Boeing, care a primit o comandă de avioane de la două companii româneşti, înseamnă locuri de muncă create şi în Statele Unite. Interesul este nu doar de a crea astfel de locuri de muncă în România, ci de a construi acest ecosistem economic de care beneficiază ambele părţi.
AGERPRES: La audierile din comisiile parlamentare aţi declarat că sunteţi încrezător că, până în 2024, România va fi inclusă în programul Visa Waiver. Care sunt şansele, în contextul în care o problemă este rata mare de refuz a cererilor depuse de români privind acordarea vizelor pentru Statele Unite?
Andrei Muraru: Într-adevăr, avem o rată de refuz la cererile de viză pentru şederi de scurtă durată de până la 90 de zile destul de mare – 9,41 în 2019, 10,14 anul trecut – şi suntem pe un platou de aproximativ cinci ani. Scopul nostru este să ne apropiem de 3% rată de respingere, care ne-ar putea oferi şi această perspectivă de a construi împreună cu partea americană un traseu foarte predictibil pentru momentul în care vom intra în acest program – Visa Waiver, la porţile căruia suntem de aproximativ 15 ani. Lucrăm pe două paliere: şi pe palierul executiv şi pe palierul legislativ, pentru că această legislaţie inflexibilă ţine de Congres. Suntem acum în procesul de a elabora o strategie foarte coerentă pentru a aborda administraţia americană pe aceste două paliere. În acelaşi timp, odată cu vizita ministrului român al Afacerilor Externe la Washington, anul trecut, s-a creat un grup de lucru care lucrează punctual pentru această problematică şi care s-a întâlnit deja de şase ori.
Suntem foarte încrezători că vom face paşi concreţi în acest sens. Am discutat şi cu secretarul Departamentului securităţii naţionale, Statele Unite având această experienţă foarte recentă cu Polonia şi cu Croaţia care au intrat în programul Visa Waiver. Cu cât lucrăm mai îndeaproape, cu atât vom intra mai repede în acest program. Nu vom vedea evoluţii spectaculoase peste noapte, dar rămân la convingerea ca până la finalul anului 2024 putem să avem această şansă să intrăm în acest program, fie atingând acest procent de sub 3% rată de respingere, fie obţinând această derogare din partea administraţiei americane, dacă se implementează până atunci acest program al înregistrărilor biometrice al ieşirilor din Statele Unite. Un program foarte costisitor care se implementează acum pe principalele aeroporturi americane şi care va fi finalizat în doi ani – aceasta este estimarea părţii americane – dă posibilitatea Departamentului de Stat să ceară Departamentului Securităţii Naţionale ca o ţară care deşi nu îndeplineşte acest criteriu de 3%, dar este sub 10% rată de respingere, să intre în acest program pe baza angajamentului ferm faţă de valorile transatlantice, faţă de democraţie, stat de drept – principii pe care România le respectă în fiecare dimensiune a acestui parteneriat.
AGERPRES: Ce ar putea să se facă astfel încât această rată a respingerii cererilor să fie mai mică?
Andrei Muraru: Putem să-i facem pe cetăţenii români să conştientizeze că o aplicaţie incorectă, o aplicaţie cu multe detalii inexacte reprezintă cu siguranţă o vulnerabilitate atunci când soliciţi o viză de şedere pentru scurtă durată de până la 90 de zile. Şi asta face Ministerul Afacerilor Externe: lucrează la o campanie publică de informare pentru a-i face pe români să înţeleagă cum să aplice pentru aceste vize, care sunt vulnerabilităţile unei aplicaţii slabe sau incomplete şi care sunt riscurile de a aplica din nou, utilizând aceleaşi informaţii inexacte pentru o nouă viză. Sigur că această rată de respingere nu ţine în definitiv de autorităţile române, pentru că autorităţile americane sunt cele care procesează aceste aplicaţii pentru viză şi anume Homeland Security, care gestionează acest sistem, dar obligaţia noastră este de a-i face pe cetăţenii români să înţeleagă care sunt riscurile şi care sunt beneficiile de a face o aplicaţie de succes.
AGERPRES: Preşedintele Klaus Iohannis l-a invitat pe omologul său american, Joe Biden, să efectueze o vizită în Romania. Au început demersurile pentru o astfel de vizită şi când ar putea avea loc?
Andrei Muraru: Aşa cum ştiţi, nu am mai beneficiat de o vizită a unui şef de stat american din 2008, de la participarea preşedintelui George Bush la summitul NATO de la Bucureşti. Eforturi se fac în acest sens. Am reiterat această invitaţie părţii americane de câte ori am avut ocazia, fie la Departamentul de stat, fie în interacţiunile cu National Security Council, cu toate acestea, această pandemie care nu vrea să treacă evident că reprezintă un obstacol pentru orice deplasare a unui oficial fie american sau român. La anul se împlinesc 25 de ani de la inaugurarea acestui Parteneriat strategic dintre Statele Unite şi România, când preşedintele Bill Clinton a venit la Bucureşti şi când a existat acest schimb de scrisori între secretarul de stat Madeleine Albright, de la acel moment, şi ministrul de Externe român de la acea vreme. Nici nu ne gândim să nu onorăm într-un fel cu totul şi cu totul aparte această aniversare. Şi aici avem două opţiuni: fie o vizită a preşedintelui american la Bucureşti, fie o vizită a preşedintelui României la Washington. Oricare dintre ele se va finaliza mai repede va reprezenta, fără doar şi poate, un mare beneficiu pentru relaţiile bilaterale şi pentru acest Parteneriat Strategic care este la cel mai înalt nivel în acest moment.
