Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, joi, la reuniunea informală la nivel ministerial privind Curtea Penală Internaţională (CPI), organizată în mod tradiţional de Liechtenstein, în marja celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, anunţă MAE.
Potrivit sursei citate, în intervenţia sa, ministrul Aurescu a reconfirmat sprijinul constant şi ferm al României pentru rolul esenţial al Curţii Penale Internaţionale în combaterea impunităţii şi consolidarea principiului statului de drept la nivel internaţional.
Ministrul român a reamintit că România s-a implicat, încă din perioada interbelică, în dezvoltarea dreptului internaţional penal, prin contribuţia excepţională a diplomatului şi juristului Vespasian Pella, fondator al acestei ramuri de drept şi al conceptului de curte penală internaţională permanentă.
El a salutat demararea procesului cuprinzător de revizuire a funcţionării sistemului Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, dând asigurări cu privire la disponibilitatea României de a contribui la desfăşurarea cu succes a acestui exerciţiu.
În context, Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea ca demersurile de consolidare a sistemului Statutului de la Roma să nu se limiteze doar la Curtea Penală Internaţională, ci să abordeze şi rolul curţilor de justiţie de la nivel naţional, care sunt primele chemate să aplice Statutul, în baza principiului complementarităţii prevăzut de acesta, precum şi modalităţile de cooperare între state pentru a face răspunsul la solicitările CPI de sprijin cât mai eficient.
Şeful diplomaţiei române a subliniat, totodată, determinarea ţării noastre de a acţiona, în continuare, pentru asigurarea eficienţei Curţii şi protejarea independenţei acesteia, inclusiv din perspectiva exercitării mandatului de membru în Biroul Adunării Statelor Părţi la Statutul CPI în perioada 2021-2023.
În acelaşi timp, ministrul Afacerilor Externe s-a referit la importanţa consolidării profilului public al Curţii, care trebuie să comunice mai eficient despre activitatea sa, sprijinind, în acest mod, combaterea dezinformării.
La eveniment au participat miniştri ai afacerilor externe din peste 35 de state din toate zonele geografice ale lumii, precum şi reprezentantul special al UE pentru drepturile omului.
Reuniunea a facilitat un schimb de opinii privind modalităţile adecvate de valorificare a angajamentelor naţionale în sprijinul justiţiei penale internaţionale şi al bunei funcţionări a singurei instanţe internaţionale cu atribuţii de anchetare şi tragere la răspundere a indivizilor implicaţi în săvârşirea celor mai grave infracţiuni în baza dreptului internaţional penal.
Curtea Penală Internaţională, cu sediul la Haga, prima şi, totodată, singura instanţă penală internaţională permanentă, a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. România a semnat Statutul CPI la data de 7 iulie 1999, acesta fiind ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002.
Curtea are competenţă asupra infracţiunii de genocid, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război şi crimei de agresiune, jurisdicţia Curţii fiind complementară jurisdicţiilor naţionale. În cei peste 20 de ani de activitate, Curtea a fost sesizată cu 28 de cauze.
România a deţinut de mai multe ori mandatul de membru în Biroul Adunării Statelor Părţi (ASP) la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, ultima oară în intervalul 2014-2017. În perioada 2021-2023, România va exercita mandatul de membru în Biroul ASP din partea Grupului est-european.
În 2019, Adunarea Statelor Părţi a decis lansarea unui proces cuprinzător de revizuire a funcţionării sistemului Statutului de la Roma, pe baza evaluării şi a recomandărilor unor experţi independenţi, în scopul îmbunătăţirii performanţelor CPI şi al protejării legitimităţii instituţiei.
