Deputaţii au comemorat, luni, în plen, ziua de 15 noiembrie, declarată ca fiind Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987.
Liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, a amintit că, potrivit Legii 215/2021, evocarea Revoltei de la Braşov din 1987 a devenit obligatorie la nivelul autorităţilor publice fundamentale ale statului român în fiecare an, pe 15 noiembrie.
‘În acest an ne limităm la un moment de evocare din cauza pandemiei. Anul viitor avem speranţa că Parlamentul va convoca o şedinţă specială dedicată evocării revoltei anticomuniste de la Braşov, din 1987, după ce vom fi lăsat pandemia în urmă. Acum 34 de ani liniştea Braşovului era tulburată de un eveniment inimaginabil într-o Românie comunistă în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor, precum şi traiul cotidian decent, erau ca şi inexistente. (…) Putem spune că atunci Braşovul a cunoscut una dintre faţetele negre ale regimului comunist, un preambul al evenimentelor din decembrie 1989’, a arătat Andronache.
Deputatul USR Victor Ilie a subliniat că, în calitate de braşovean, simte mândrie şi tristeţe în legătură cu evenimentele din noiembrie 1987.
‘Mândrie pentru că s-au găsit mii de oameni care să se ia la trântă cu cel mai odios sistem politic represiv pe care l-a cunoscut România modernă. Răsplata pentru curajul acestor oameni a fost bătaia, deportarea sau chiar moartea. Autorităţile au intervenit în forţă. (…) Tristeţea vine nu doar din suferinţa acestora, ci şi din faptul că la 34 de ani nu avem condamnări pentru vinovaţii acestor oribile crime, Din păcate, istoria noastră recentă este presărată cu multe momente sângeroase pentru care încă nu ne-am găsit vinovaţii. (…) Avem nevoie să ne împăcăm cu trecutul nostru şi pentru mulţi dintre noi a ne împăca cu trecutul înseamnă să găsim şi vinovaţii. (…) Istoria nu este doar o colecţie de date moarte, istoria ne poate fi de folos în fiecare zi, chiar şi pentru a măsura unde am ajuns noi ca societate’, a spus deputatul USR.
Şi deputatul PSD Ana Predescu a rememorat momentele din 15 noiembrie 1987.
‘În urmă cu 34 de ani, într-o zi la fel de mohorâtă ca cea de astăzi, a avut loc prima revoltă muncitorească anticomunistă, pe fondul unei nemulţumiri generale faţă de regimul draconic din întreaga ţară. (…) Toată România îndura condiţii vitrege de trai, dar Braşovul, unul dintre cele mai dezvoltate centre industriale urbane, s-a ridicat într-o revoltă spontană. (…) Protestul a devenit unul politic. (…) Poate ne vine greu să acceptăm că, la mai bine de trei decenii de la revoluţia muncitorească din Braşov, ne învârtim în acelaşi cerc al neajunsurilor. Problema căldurii şi apei calde este una stringentă astăzi, limitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale se încalcă şi azi’, a spus deputata PSD.
Deputatul AUR Mircia Chelaru a susţinut că rememorarea evenimentelor petrecute la Braşov în 15 noiembrie 1987 trebuie să însemne şi ‘un avertisment al zilei’.
‘A vorbi despre marea mişcare a conştiinţei naţionale a acelora din noi din 1987 doar ca despre o revoltă a opresiunilor, lipsurilor, nevoilor şi a altor asemenea tipuri de explicaţii, mi se pare insuficient şi păgubos. (…) Pentru mine, acei oameni au fost semnatarii documentului de identitate a identităţii unui popor cu vocaţia libertăţii şi a refuzului umilinţelor. Ăsta e poporul român şi astăzi a rememora acel moment trebuie să însemne şi un avertisment al zilei. (…) Vă rugăm să învăţăm din lecţiile istoriei şi să nu le punem în paralel. (…) Lecţia de învăţat astăzi este aceea că, dacă nu ţinem de popor, rătăcim calea, cum spunea Simion Bărnuţiu. Haideţi să ne găsim calea, întorcându-ne mereu la vrerea, nevoile şi voinţa lui!’, a spus Chelaru.
Deputatul UDMR Szabo Odon a arătat, la rândul său, că Revolta de la Braşov, din 1987, este un act de demnitate a celor care au avut curajul de a se ridica împotriva unui ‘regim absolutist, fals patriot, naţionalist’.
‘Şi acei oameni care s-au revoltat să ştiţi că, înainte cu câteva zile, au primit doar jumătate de salariu. (…) Au văzut că cei care erau nomenclaturiştii vremii aveau în sediu tot felul de mâncăruri, de băuturi, de ţigări străine, pe când populaţia avea raţie la alimente, la benzină. (…) Este o responsabilitate şi a noastră ca acea comunitate care în momentul de faţă retrăieşte acele evenimente să nu aibă nostalgia acelor timpuri, pentru că, din păcate, o perioadă lungă de timp despre aceste lucruri s-a vorbit doar prin sloganuri. (…) Şi responsabilitatea clasei politice, în acest moment, este ca aceste nostalgii să nu fie purtate în continuare de anumite forţe politice. Este oarecum hilar să vezi că despre revoltele din ’89 vorbesc oameni acre în perioada respectivă erau locotenenţi colonei şi apărau regimul respectiv’, a subliniat deputatul UDMR.
