Managerul interimar al Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, prezent miercuri la un eveniment găzduit de Biblioteca Batthyaneum, care a făcut obiectul unui litigiu, a declarat că este dispus să facă primul pas în ‘restabilirea ‘ambasadelor” cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, care a anunţat, încă din iunie, că va ataca la CEDO decizia de respingere în instanţă a cererii de retrocedare a imobilului, precum şi a unor bunuri mobile.
‘Orice parte are dreptul de a uza şi de a duce la capăt orice demers în justiţie şi nu pot să îl judec, dar mesajul pe care eu l-am dat este acela că sunt dispus să fac primul pas şi să mă întâlnesc cu domniile lor, pentru că suntem vecini şi suntem interesaţi în bunul mers al relaţiei dintre noi şi al acestor clădiri pe care le împărţim. Ce a hotărât istoria nu depinde nici de mine, nici de arhiepiscop, dar trebuie să rămânem vecini şi să avem relaţii de respect reciproc şi acesta este motivul pentru care am spus că eu sunt dispus să fac primul pas în restabilirea ‘ambasadelor’ noastre, ca să zic aşa’, a declarat presei Adrian Cioroianu.
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a anunţat, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, la finele lunii mai, cererea de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a unor bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus, cel mai vechi manuscris medieval occidental de pe teritoriul României, că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Decizia instanţei supreme a fost considerată ‘nedreaptă şi inadmisibilă’ de către Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia.
În ceea ce priveşte restaurarea clădirii, în fapt o fostă biserică trinitariană, Adrian Cioroianu a afirmat că este de datoria sa să găsească soluţii.
‘Ăsta este şi motivul pentru care am venit, pentru a vedea cu proprii mei ochi starea de fapt a unei clădiri care trebuie în primul rând consolidată şi apoi refăcută şi asta e datoria la nivel central, a Bibliotecii pe care o reprezint, şi la nivel local. Trebuie să găsim orice sursă posibilă, şi internă şi dacă este posibil granturi care să ne dea posibilitatea de a investi bani, pentru că fără investiţii cultura nu există. Cultura nu se face prin voluntariat, cultura se face prin susţinere financiară. Deci asta este promisiunea pe care eu o fac, că voi căuta surse financiare pentru a susţine aceste comori de patrimoniu pe care le avem’, a declarat Cioroianu.
În ceea ce priveşte iniţiativa organizării, miercuri, în premieră, a ‘Zilei Porţilor Deschise’, care s-a bucurat de succes, numai la prima oră aşteptând la rând în jur de o sută de oameni, Adrian Cioroianu a apreciat că astfel de comori de patrimoniu nu au valoare dacă le ţinem închise într-un clopot de sticlă.
‘Ele au valoare în măsura în care oamenii conştientizează importanţa lor, importanţa pentru Transilvania, importanţa pentru Alba Iulia, importanţa pentru România’, a conchis acesta.
Foarte mulţi oameni au dorit miercuri să viziteze Biblioteca, mai ales Aula Magna.
Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, cu arcade, bolţi şi coloane de factură neoclasică, cu portrete de savanţi şi apostoli şi cu scene alegorice pictate pe mobilier, este amenajată în fosta navă a bisericii. Sala păstrează amenajarea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, pe rafturi imense stând de peste 220 de ani înşirate cărţile, una lângă alta. Provenite din marile tipografii europene şi biblioteci occidentale, cărţile, de o valoare bibliofilă extraordinară, au fost achiziţionate în timp de către Batthyany şi episcopii care i-au urmat. Ignac Batthyany a venit la Alba Iulia cu circa 3.000 de volume, multe dintre acestea nemaigăsindu-se nici măcar acolo unde au fost tipărite. Pe multe dintre cărţi se păstrează adnotările episcopului, cum ar fi un volum în ediţie princeps a lui Descartes.
Pe o Biblie din 1590 există adnotări făcute de principele Gheorghe Rakoczi I. De altfel, la Batthyaneum se găseşte şi o impresionantă colecţie de Biblii, peste 660, din secolele IX – XVIII, dar şi un fond impresionant de carte ştiinţifică.
Colecţia de tipărituri occidentale a Bibliotecii conservă şi un exemplar al cărţii intitulate ‘Oratio Dominica: The Lord’s Prayer in above 100 Languages, Versions and Characters’. Cartea editată de Dan Brown la Londra, în 1700, cuprinde rugăciunea ‘Tatăl nostru’ în o sută de limbi şi dialecte.
Incunabulele provin din 225 de case de editură europene care au funcţionat între 1450 şi 1500. Majoritatea incunabulelor conservă legăturile originale realizate din blaturi de lemn, învelite în piele şi decorate cu motive ornamentale prin metoda de presare ‘la rece’, se precizează într-un articol pe blogul bibliotecii.
La Batthyaneum se află, în camera Tezaur, Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch, jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen.
Între 1792 şi 1798, episcopul Ignac Batthyany, un erudit desăvârşit, mare codicolog, savant şi, deopotrivă, mecena, numit episcop al Diecezei Transilvaniei către sfârşitul secolului al XVIII-lea, a finanţat şi coordonat lucrările de amenajare în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia a unui institut bazat pe statutul societăţii savante ‘Societas Litteraria Assiduorum’, în cadrul acestuia urmând să funcţioneze Biblioteca, Observatorul Astronomic şi Tipografia diecezană.
În vara lui 1798, episcopul a semnat actul fundaţiei sale, Institutum Batthyanianum.
După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic şi Biblioteca au rămas, până la naţionalizarea din 1949, în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, fiind scutite de impozite şi de alte obligaţii financiare de către Statul Român. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala BNR, potrivit informaţiilor postate pe site-ul acesteia.
