Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că existenţa unei Secţii speciale care să se ocupe exclusiv de infracţionalitatea în rândul magistraţilor trimite un semnal greşit societăţii, că justiţia ar fi structural coruptă, iar prin modul în care a fost concepută şi structurată această secţie se reduce la zero capacitatea de a investiga fapte de corupţie în teritoriu.
Într-un mesaj transmis joi cu ocazia Zilei Internaţionale Anticorupţie, Predoiu arată că ‘designul’ instituţional corect este un factor important în eficienţa combaterii corupţiei în toate sectoarele.
‘Existenţa unei ‘secţii speciale’ (SIIJ) care să se ocupe exclusiv de infracţionalitatea în rândul magistraţilor trimite un semnal greşit societăţii, semnalul că justiţia ar fi structural coruptă, semnal ce subminează încrederea în justiţie şi constituie implicit un blam nemeritat pentru cvasitotalitatea magistraţilor, care îşi desfăşoară munca în mod corect şi profesionist. Pe de altă parte, ideea că simpla existenţă a unei astfel de secţii ar fi prin ea însăşi o garanţie a independenţei magistraţilor este greşită, atât timp cât unele dintre garanţiile independenţei ţin de statutul magistraţilor, iar altele sunt de ordin procesual, aşa cum sunt pentru toţi cetăţenii, atât timp cât la debutul activităţii sale SIIJ a demonstrat că, dimpotrivă, poate acţiona chiar împotriva unor magistraţi incomozi, pe lângă retragerea controversată şi rapidă a unor recursuri în câteva cazuri de mare corupţie. În sfârşit, prin modul în care a fost concepută şi structurată această secţie reduce la zero capacitatea de a investiga fapte de corupţie în teritoriu, lipsindu-i procurorii specializaţi şi reţeaua teritorială necesară pentru acest demers anti-corupţie. Iată de ce o reformă se impune şi ea constă în realizarea obiectivului desfiinţării sale, stabilit indubitabil prin programul de guvernare’, declară Predoiu.
Predoiu precizează că instituţiile de combatere a corupţiei, între care DNA rămâne o instituţie cheie aflată în prima linie, trebuie sprijinite şi vor fi sprijinite fără rezerve de Ministerul Justiţiei, iar lupta anti-corupţie va fi o prioritate a mandatului său.
În noul mandat, spune Predoiu, prima acţiune instituţională ministerială semnificativă a fost aceea de a semna proiectul noii Strategii Naţionale Anticorupţie şi trimiterea actului în procesul de avizare, la 6 decembrie, ‘cu mult înainte ca unele temeri nejustificate să se exprime public dacă şi când se va face acest demers’.
Proiectul noii strategii a înglobat contribuţii din partea Parchetelor şi a societăţii civile într-o proporţie semnificativă, peste 75% din propuneri fiind preluate în proiectul iniţial al strategiei, redactat de Ministerul Justiţiei în cursul anului 2021.
De asemenea, ministrul subliniază că Strategia Naţionala Anticorupţie este şi un obiectiv în cadrul PNRR şi ar fi trebuit demult finalizată şi adoptată, pentru a evita orice controverse legate de adoptarea ei ‘pe ultima sută de metri’ a anului 2021.
‘Chiar şi în aceste condiţii, MJ a înaintat spre avizare în timp util proiectul pentru a fi adoptat în termen de către Guvern. Contez pe suportul colegial al celorlalte ministere avizatoare, indiferent de culoarea lor politică, pentru o avizare rapidă. Cadrul normativ şi strategic nu este însă suficient pentru a continua combaterea cu eficientă a corupţiei. Ministerul Finanţelor trebuie să susţină aceste demersuri cu resursele necesare, logistica instituţiilor de aplicare a legii trebuie dimensionată pe măsura provocărilor criminalităţii şi aceasta din urmă s-a intensificat în toate formele, inclusiv în forma corupţiei. Dovadă stau cazurile pe care DNA continuă să le identifice şi ancheteze, să le trimită în judecată, dovadă stau nenumăratele semnale venite din presă, presă care este de un sprijin crucial pentru sănătatea civică şi morală a societăţii, pentru păstrarea integrităţii şi bunei reputaţii în toate funcţiile publice’, afirmă Predoiu.
Ministrul Justiţiei consideră că un demers eficient anti-corupţie presupune profesionalism şi respectarea tuturor garanţiilor procesuale, ale drepturilor procesuale, a drepturilor şi libertăţilor în general.
‘Doar prin anchete minuţioase şi inculpări bazate pe probe solide demersul anti-corupţie va consolida încrederea în instituţiile anti-corupţie, DNA în primul rând, şi va consolida percepţia că niciun abuz nu va fi comis, că toate anchetele se desfăşoară în limită şi cu respectarea legii. Combaterea corupţiei nu trebuie să se reducă la identificarea şi pedepsirea ei prin sancţiuni privative de libertate, ci trebuie să vizeze şi repararea prejudiciilor şi recuperarea produselor infracţiunilor. La acest obiectiv trebuie să concure mai multe instituţii, inclusiv ANABI şi MFP, cooperarea pe orizontală dintre parchete şi aceste instituţii fiind esenţială. În sfârşit, combaterea corupţiei presupune şi acţiunile de prevenţie, precum şi de educaţie civică. Eradicarea corupţiei nu se poate face doar prin mijloace de drept penal. Eradicarea corupţiei este posibilă dacă vom reuşi, ca ţară, să alăturăm efortului făcut de instituţiile anticorupţie efortul din zona educaţiei, precum şi cu efortul de ridicare a nivelului de trai, sărăcia, ca şi lăcomia, fiind alte două resorturi moral-psihologice ale fenomenului corupţiei. Eradicarea corupţiei ţine deci şi de formarea unei culturi a integrităţii, în special în funcţii publice, precum şi de acţiunile de prevenţie structurală practicată în toate instituţiile publice şi private’, se mai arată în mesajul ministrului Predoiu.
