Iarna în Deltă le oferă călătorilor ocazia de a întâlni atât tineri întreprinzători care îşi pun în practică dorinţele, cât şi unităţi de cazare de lux care dovedesc că relaxarea şi vacanţele frumoase nu depind de starea vremii sau de culorile anotimpului.
Ani la rând, iernile grele din Delta de altădată au închis majoritatea pensiunilor turistice, însă, în ultima perioadă, câteva dintre ele au rămas deschise, iar acestor iniţiative li s-a alăturat acum o săptămână un târg cu produse handmade, organizat în Sulina, cu prilejul sărbătorilor de iarnă.
‘Ne-am dorit foarte mult să realizăm acest târg. Iniţial, am crezut că suntem puţini, dar până la urmă ne-am strâns opt expozanţi, care mai de care cu lucruri superbe. Nu am cuvinte să spun ce magie a fost! Oamenii au fost extraordinari de deschişi şi bucuroşi să vadă că putem să facem ceva. Noi am creat totul în două săptămâni. Toată discuţia a pornit dintr-o bucătărie’, a declarat pentru AGERPRES Roxana Neagu, în vârstă de 28 de ani.
S-a născut în Focşani, judeţul Vrancea, a absolvit Fashion Institute of Technology, New York, Statele Unite, s-a întors în România şi a urmat cursurile Actorie Păpuşi la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I.L. Caragiale’ din Bucureşti, iar din primăvara acestui an s-a stabilit la Sulina, oraşul natal al prietenului ei.
‘Pe tot parcursul verii, am avut o mică masă cu roţi pe faleza oraşului unde am expus creaţiile noastre. Am avut şansa să stau de vorbă şi să cunosc localnicii şi să-mi fac prieteni noi printre turişti, oameni care vin în Deltă de mai multe ori pe an şi a fost impresionant. Am primit feedback pe care nu credeam că-l voi primi, iar pentru mine, ca artist, a fost cea mai frumoasă experienţă. Aşa am văzut că nu fac lucrurile în van’, a afirmat Roxana Neagu.
Face globuri din MDF, bijuterii cu pietre preţioase şi semi-preţioase şi se declară îndrăgostită de Deltă.
‘Eu nu am cuvinte să descriu cât de mult iubesc Delta şi nu am crezut că o să iubesc atât de mult un loc din România. E clar că natura este o sursă de inspiraţie pentru mine, iar aici totul este mai frumos. În plus, este foarte diferit să te deplasezi doar pe apă către restul ţării. Este inedit, dar şi foarte scump’, a arătat tânăra artistă.
Târgul handmade ‘Cu drag, din Sulina’ a durat doar câteva zile, aşa încât, pe faleza Dunării din oraşul Sulina, doi brazi împodobiţi în faţa unei firme de transport naval de persoane, o scenă de iarnă amenajată în dreptul Primăriei şi cele câteva instalaţii de iluminat festiv amintesc că sărbătorile de iarnă se apropie.
Peste Dunăre, puţin mai departe de locul unde s-a desfăşurat târgul de acum o săptămână, desprins parcă din filmele de Crăciun, în zona Prospect, Cristian Puşcaru, în vârstă de 40 de ani, şi Ştefan Gheorghe, de 53 de ani, tocmai s-au întors de la pescuit.
‘Eu pescuiesc de la opt ani. Mă trezesc dimineaţa, la 05,00, ajung acasă seara, pe la 08,00. Am mâinile obosite, zgâriate, muncite, tăiate. Într-o zi, pot să prind şi 500 de kilograme de peşte, dar şi nimic. Într-o iarnă, într-o singură zi, am prins patru tone de peşte, în Deltă. Sunt vreo 20 de ani de atunci’, a dezvăluit Cristian Puşcaru.
Chiar dacă prinde peşte, el poate ajunge acasă fără niciun ban în buzunar, şi asta pentru că cherhanaua nu-i primeşte capturile.
‘Astăzi, am gonit oameni de la cherhana. Nu am cui să vând peştele pe care îl aduc. Se fac foarte multe importuri de peşte, sunt cantităţi masive pe piaţă. În plus, românul nu mai mănâncă peşte de apă dulce. Din noua generaţie, nu mai vezi o fetiţă care să cumpere un caras să prăjească. Cei care au peste 50 sau 60 de ani mai mănâncă peşte de apă dulce’, a afirmat administratorul cherhanalei din zona Prospect a oraşului Sulina, Alexandru Cuzmin.
El deţine cherhanaua din anul 1998, atunci când pe piaţă era o cerere imensă de peşte.
‘Şalăul e un peşte care este foarte căutat şi nu prea mai vine la cherhana. În 1998, vindeam între cinci şi şapte ori mai mult ca acum. Atunci, era şi cerere. Acum, degeaba formez echipe de pescuit, dacă nu am cui vinde peştele’, a mai spus Cuzmin.
În Sulina, toate preţurile sunt mai mari decât la Tulcea. De exemplu, un litru de ulei costă cu un leu mai mult. Ultimele scumpiri au adus şi preţuri mai mari la utilităţi, iar unii bătrâni se simt norocoşi că îi au pe copii aproape de ei să-i ajute.
‘Agoniseala mea de 30 de ani de muncă e o pensie de 1.100 de lei. Este foarte greu, dar aici sunt oameni care trăiesc din 800 de lei, 600 de lei. Până acum, a fost bine că am avut şi pensia soţului care a murit luna trecută. De-acum încolo o să vedem. Dar e bine că sunt copiii aproape’, a mărturisit Cornelia Saraev, în vârstă de 66 de ani.
Născută în Botoşani, ea a venit în Sulina acum 47 de ani pentru un loc de muncă la fabrica de conserve de peşte şi îşi aminteşte una dintre cele mai grele ierni pe care a trăit-o în oraş.
‘Treceau oamenii pe Dunăre, pe gheaţă. Se întâmpla înainte de Revoluţie cred. Au adus împingătoare pe mare de la Constanţa şi au spart gheaţa care s-a scurs în mare, dar greu, foarte greu. Ne aduceau mâncare cu elicopterul. Greu a fost şi cu bolnavii. Erau luaţi cu elicopterul cei care aveau nevoie de dializă. Elicopterul era ca autobuzul la noi, n-aveai treabă!’, a povestit Cornelia Saraev.
De sărbători, va petrece în familie, cu rudele, şi spune că va pregăti, la fel ca în fiecare an, malasolca, piure cu usturoi şi bucăţi de peşte.
Pe drumul spre plaja de la Marea Neagră, doi turişti care spun că au plătit 400 de lei de persoană pentru o excursie Sfântu Gheorghe – Sulina se declară nemulţumiţi de serviciile de care au beneficiat până acum.
‘Am venit să vedem dacă este ceva organizat de sărbători aici. Aş face un Revelion aici. Dar acum suntem cazaţi în Sfântu Gheorghe. Acolo, Revelionul este 510 euro pentru patru zile. Acum suntem singuri în resort, iar când am cerut o ofertă pentru Revelion ne-au spus că nu mai au locuri’, a afirmat Dan Răducu, din judeţul Prahova.
Călin Ene, unul dintre promotorii turismului lent în Deltă, le-a oferit un pliant cu o ofertă ‘Iarna la Sulina’, una mai puţin căutată din cauză că târgul de turism din Bucureşti, principala modalitate de promovare, nu s-a mai organizat anul acesta.
‘Zilele trecute, am avut o tură de patru ore de caiac cu nişte turişti francezi. Au fost încântaţi, deoarece au văzut multe păsări pe golful Musura şi au promis că vor veni şi la vară, pentru o tură lungă de cinci sau şase zile. Au fost încântaţi şi captivaţi de ce au văzut aici’, a declarat Călin Ene.
Asociaţia ‘Descoperă Sulina!’ din care face parte şi Călin a publicat anul acesta un ghid al oraşului cu ponturi pentru turişti, dar şi pentru iubitorii naturii.
‘Am început deja să pregătim oferta pentru 2022. Anul acesta a fost mai bun decât anul trecut, prin prisma faptului că au reînceput să vină turiştii străini. A fost o creştere de 30 – 40%. Anul viitor, nu vom mări preţurile’, a mai spus Călin Ene.
La o staţie pe Dunăre distanţă, la marginea satului Crişan, într-un resort de lux, turiştii sunt întâmpinaţi de angajaţi din Nepal.
‘Sunt deja de opt luni aici şi m-am acomodat destul de bine. Mă înţeleg cu colegii români şi am învăţat cuvinte în limba română’, a afirmat ospătăriţa din restaurant, Kuzbu Tapa, din Nepal.
Directorul general al hotelului, Viorel Poştaru, spune că principala provocare a acestui an a fost forţa de muncă.
‘Singura problemă pe care am întâmpinat-o a fost lipsa personalului. Am preferat să lucrăm cu angajaţi din străinătate. În extrasezon avem 100 dintr-un total de 130, iar în sezon am lucrat cu 200 de expaţi din 260. (…) De la deschidere, am avut o creştere anuală a numărului de turişti de 30%. Anul acesta, am deschis un restaurant libanez, o piscină, un nou centru spa. Căsuţele din copac şi cele de pe malul Dunării sunt cele mai căutate’, a precizat Poştaru.
În piscină, sunt turişti care se bucură de vacanţă.
‘Este pentru prima dată când încercăm Delta şi iarna şi am ales acest resort la recomandarea unor prieteni. Delta este frumoasă şi iarna. Îi lipsesc verdele, păsările, dar merită încercată şi în anotimpul rece, mai ales într-un loc ca acesta. E perfect. Nici nu credeam că există aşa ceva’, a menţionat Maria Condrat, din judeţul Prahova.
În ciuda preţurilor, toate locurile puse în vânzare de Revelion în acest hotel s-au ocupat, iar pentru Crăciun mai sunt doar câteva libere.
‘De Crăciun, vom avea un meniu tradiţional românesc, cu caltaboşi, piftie, cârnaţi, totul făcut la noi. Avem preparate specifice Deltei, borş pescăresc, caras de Dunăre. De Revelion, avem un meniu special, carpaccio de morun, terină de foie gras, pate pescăresc, salată de garizi şi creveţi, curcan la cuptor, un calcan de Marea Neagră cu legume, dar şi un muşchi de vită Wellington cu piure de păstârnac’, a menţionat bucătarul restaurantului din Crişan, Alexandru Neacşu.
Noutatea Deltei din punct de vedere turistic în acest an a fost hotelul navă care le oferă turiştilor posibilitatea unei vacanţe transfrontaliere.
‘Mai avem doar câteva locuri libere pentru Crăciun şi Revelion. Pentru Crăciun, avem o ofertă de patru nopţi pe braţul Chilia al Dunării şi în portul Ismail, Ucraina, vizite la Cetatea Albă, degustări de vinuri, spectacole tradiţionale cu Moş Crăciun şi crăciuniţe din Ucraina. De Revelion, avem un pachet similar la care adăugăm o noapte la Odessa, într-un hotel situat în apropierea Operei, plimbări în centrul istoric şi mese la un restaurant caucazian şi unul ucrainean’, a declarat managerul navei, Marius Crivţonencu.
El recunoaşte că primul an de activitate a fost unul bun, având în vedere că majoritatea turiştilor au plecat de la bordul navei cu gândul de a se întoarce în Deltă.
De altfel, gradul de ocupare a structurilor de cazare din Rezervaţie a fost în primele zece luni ale acestui an similar cu cel din aceeaşi perioadă a anului 2019, respectiv 25,43%, potrivit Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).
‘Turismul din Delta Dunării se dovedeşte sustenabil, 2020 fiind un an atipic, total neconcludent. Faptul că reuşim să ajungem la aceleaşi cifre din 2019 ne dovedeşte că turismul se poate dezvolta într-un mod sănătos’, a precizat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac.
Operatorii turistici speră ca anul viitor voucherele de vacanţă şi filmul ‘Wild Danube’ realizat de producătorul britanic Charlie Ottley, documentar care va fi difuzat în Statele Unite şi Marea Britanie, să atragă turism de calitate în Rezervaţie.
