Circa 46.000 hectare de pajişti din România au dispărut, între 2007 şi 2019, însumând o suprafaţă mai mare decât cea a municipiilor Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş şi Timişoara la un loc, a informat joi, Asociaţia Grupul Milvus, într-un comunicat de presă.
Pentru protejarea pajiştilor naturale şi semi-naturale, Asociaţia ‘Grupul Milvus’ implementează un proiect până în anul 2024, în parteneriat cu Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare.
‘Între 2007 şi 2019, au dispărut 46.000 hectare de pajişti din România – o suprafaţă mai mare decât cea a municipiilor Oradea, Satu Mare, Tîrgu Mureş şi Timişoara la un loc. Dacă până acum am acţionat răzleţ pentru a opri degradarea unor habitate de pajişti ameninţate de transformarea lor în terenuri arabile sau în locaţii pentru diverse proiecte de construcţii, din acest an ne putem concentra mai bine forţele pentru a le proteja. Acesta e contextul în care am lansat proiectul: ‘Îmbunătăţirea politicilor de agro-mediu prin cercetări participative şi incluziune civică’, pe care noi, Asociaţia Grupul Milvus, îl derulăm în parteneriat cu Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare şi care beneficiază de sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021′, se afirmă în comunicatul menţionat.
Scopul proiectului este protejarea pajiştilor naturale şi semi-naturale ale României, care de multe ori adăpostesc valori naturale deosebite, dar care au un aport semnificativ şi în ameliorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.
Organizaţia ecologistă susţine că România este singura ţară din Uniunea Europeană care cuprinde cinci zone biogeografice – panonică, continentală, stepică, alpină şi pontică – şi care adăposteşte pajişti de o biodiversitate remarcabilă, datorată în mare parte şi practicilor tradiţionale, cum ar fi cositul şi păstoritul.
Potrivit comunicatului, pajiştile sunt ecosisteme care, evoluând în timp, sunt capabile să susţină şi să adăpostească numere impresionante de vieţuitoare, de la plante şi bacterii la fungi şi animale, dar în acelaşi timp sunt printre cele mai periclitate de pe planeta noastră.
‘Conservarea pajiştilor este importantă atât pentru biodiversitate, cât şi pentru comunităţile care le gestionează şi care depind de aceste ecosisteme pentru subzistenţă. Micii fermieri din România gestionează pajişti, dintre care unele prezintă valoare naturală deosebită. Statisticile, în schimb, arată că ei cu greu pot face faţă presiunilor economice şi au nevoie de sprijin pentru a păstra această categorie de utilizare şi pentru a le menţine într-o stare de conservare favorabilă. Agricultura extensivă, bazată pe ferme mici care practică tehnici tradiţionale, joacă un rol deosebit de important în conservarea biodiversităţii şi a peisajului cultural rural. Iar în contextul actual european (de tranziţie spre noua Politică Agricolă Comună), dar mai ales naţional – al elaborării Planului Naţional Strategic 2023-2027, acum are mai multă relevanţă decât oricând ca România să-i sprijine mai bine pe agricultorii şi fermierii care-şi gestionează suprafeţele agricole într-o manieră sustenabilă’, a precizat Grupul Milvus.
Pentru a familiariza publicul larg cu aceste habitate, în cadrul proiectului a fost creată o pagină web, în care se găsesc numeroase informaţii referitoare la tipurile de pajişti din lume sau din ţara noastră, habitate protejate, respectiv detalii de specialitate despre ecologia acestora.
De asemenea, a fost iniţiat un studiu sociologic în şapte judeţe – Arad, Bihor, Cluj, Covasna, Mureş, Satu-Mare şi Timiş, pentru a evalua cauzele care duc la pierderea pajiştilor, în cadrul căruia au fost înregistrate 36 de interviuri cu persoane care utilizează şi/sau administrează pajişti, dar şi cu reprezentanţi ai unor instituţii.
S-a verificat raportul unui studiu care viza suprafeţele acoperite de pajişti din România, prin tehnici de aerocartografie şi teledetecţie şi s-a pregătit documentaţia pentru un litigiu juridic cu privire la distrugerea ilegală a unei pajişti dintr-o arie protejată.
‘Alte activităţi pe care le vom efectua până la sfârşitul proiectului, în 2024: evaluarea eficienţei actualelor pachete de agro-mediu disponibile în România. Aceste pachete reprezintă un tip de sprijin financiar pe care fermierii din statele membre ale UE îl pot primi dacă respectă anumite cerinţe cu rol în reducerea efectelor negative ale agriculturii asupra habitatelor şi a speciilor sălbatice din Europa; susţinerea unor seminarii de educaţie ecologică pentru studenţi (în cinci centre universitare), cu scopul de a sensibiliza tânăra generaţie şi de a-i mobiliza printr-un concurs prin care vor putea fi premiaţi pentru creaţii originale legate de pajişti; continuarea studiului sociologic (analiza datelor, elaborarea unui chestionar despre cauzele conversiei pajiştilor, aplicarea acestui unui eşantion de 1.000 de persoane şi evaluarea rezultatelor); watchdog şi monitorizare (documentarea cazurilor de distrugere a pajiştilor şi acţionarea în instanţă a entităţilor responsabile, întrucât, în momentul aderării la Uniunea Europeană, România s-a angajat să menţină suprafaţa totală ocupată cu pajişti)’, mai precizează comunicatul Asociaţiei Grupul Milvus. AGERPRES / (AS – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)
