În judeţul Mureş, pe Valea Gurghiului şi pe Valea Mureşului Superior, există o serie de credinţe populare legate de sărbătoarea Botezului Domnului sau Boboteaza, considerată momentul în care cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul în dragoste şi cine anume le este ursit.
‘Boboteaza sau Botezul Domnului, este sărbătorită pe 6 ianuarie, cunoscută şi sub denumirea de ‘Arătarea Domnului’, ‘Epifania’ sau ‘Ziua Sfântului Ioan Botezătorul’, prăznuit pe 7 ianuarie. Aceasta marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi cât şi pentru cei catolici, bogată în datini şi credinţe. Una dintre datinile cele mai însemnate din această zi este sfinţirea apei sau Iordanul, care se face, de regulă, la o apă curgătoare sau la o fântână. Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează, deoarece are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită prin chemarea Duhului Sfânt, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită în această zi e luată de credincioşi acasă, este folosită la curăţarea gospodăriei de forţele necurate precum şi pentru favorizarea unor recolte bogate. În această zi de mare praznic, cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste’, a declarat directorul Muzeului Etnografic ‘Anton Badea’ din Reghin, Roxana Man.
Pe Valea Gurghiului, spre exemplu, oamenii trec pe sub prapori şi fiecare se şterge pe frunte şi pe ochi, gest considerat ‘un talisman vindecător’.
În plus, din apa sfinţită care se duce acasă se bea 8 zile, în fiecare dimineaţă, apoi se pune lângă o icoană, existând credinţa că ‘Aghiazma Mare’, aşa cum este numită, este extrem de benefică pentru organism.
La Ibăneşti, de exemplu, din ziua de Bobotează, timp de 9 zile, femeile nu spală haine în râuri.
‘Noi atunci mergeam la râu şi le spălam înainte. Acum, chiar dacă sunt maşini automate de spălat în case, nu spălăm 9 zile pentru că apa vine tot din râu’, a spus o localnică.
Potrivit studiilor muzeografilor de la Muzeul Etnografic ‘Anton Badea’ din Reghin, în satele de pe malul apei exista obiceiul ca în timpul slujbei de Bobotează preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, iar câţiva feciori curajoşi să sară după ea şi să o aducă înapoi.
‘Atunci când preotul aruncă crucea în apă, potrivit credinţelor populare, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug, fără să fie văzuţi. Simbolic, este şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. În unele zone ale ţării se fac previziuni legate de condiţiile meteorologice, dacă vor fi favorabile recoltei sau nu. Dincolo de obiceiurile creştine, se practică şi anumite ritualuri de purificare şi de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale’, au precizat reprezentanţii muzeului.
Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi este una dintre cele mai importante sărbători religioase, ce semnifică momentul naşterii spirituale a Mântuitorului.
