Ministerul Justiţiei anunţă că a participat, săptămâna aceasta, la finalizarea răspunsului autorităţilor române pe marginea chestionarului de evaluare transmis de Departamentul de Stat al SUA în vederea elaborării Raportului privind traficul de persoane pentru anul 2022 (2022 Trafficking in persons Report sau Raportul TIP).
Potrivit unui comunicat al ministerului transmis vineri AGERPRES, procesul s-a realizat sub coordonarea Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane şi a Cancelariei prim-ministrului.
Raportul TIP este o evaluare anuală a Guvernului american, care analizează eforturile statelor lumii în materia prevenirii şi combaterii traficului de persoane.
În baza constatărilor analizate, acest mecanism plasează statele evaluate în patru niveluri – Tier 1, Tier 2, Tier 2 Watch List şi Tier 3.
‘Ediţia 2022 a raportului are o valoare crucială pentru România, întrucât va decide promovarea sau retrogradarea statului român de pe nivelul Tier 2 Watch List pe care se găseşte de doi ani. O eventuală retrogradare a României ar avea consecinţe nedorite în planul relaţiilor bilaterale, întrucât poate atrage anumite restricţii de natura asistenţei financiare’, informează comunicatul.
Ministerul Justiţiei adaugă că, încă de la sfârşitului anului 2019, a organizat un front inter-instituţional de luptă împotriva traficului de persoane.
În acest sens, au avut loc întâlniri de lucru repetate cu conducerea Ministerului Public, DIICOT, MAI, Ambasada Statelor Unite, precum şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu.
Totodată, au avut loc întâlniri de lucru cu omologi din UE, comisarul pentru Justiţie şi ambasadori, pentru strângerea cooperării în domeniul combaterii transfrontaliere a fenomenului.
Conform comunicatului, acţiunile Ministerului Justiţiei s-au focalizat pe cinci direcţii majore:
* îmbunătăţirea asistenţei oferite victimelor traficului de persoane;
* recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni;
* culegerea şi prelucrarea datelor statistice în materie;
* îmbunătăţirea pregătirii profesionale;
* consolidarea urmăririi penale.
Ministerul Justiţiei susţine că a acţionat prin:
* emiterea de îndrumări prin care s-a solicitat intensificarea şi prioritizarea acţiunii de combatere a traficului de persoane şi crimei organizate prin manifestarea unei atitudini proactive în ceea ce priveşte sesizarea din oficiu, cu luarea în considerare a tuturor surselor de informare, inclusiv surse deschise şi mass-media;
* elaborarea şi implementarea unor planuri de acţiune şi operative, coroborate cu prioritizarea şi eficientizarea resurselor existente;
* transmiterea către Curţile de apel a unei circulare, în vederea comunicării de date statistice cu privire la formele de asistenţă financiară de care au beneficiat victimele traficului de persoane, segregate pe o serie de criterii relevante;
* a fost emisă o instrucţiune a ministrului Justiţiei privind unele măsuri strategice în materia prevenirii şi combaterii traficului de persoane care prevedea analiza cu celeritate a tuturor documentelor publicate de organismele internaţionale în materia prevenirii şi combaterii traficului de persoane (în special, rapoartele de evaluare ale GRETA – Grupul de experţi al Consiliului Europei în materia acţiunii împotriva traficului de persoane, Raportul privind traficul de persoane/Trafficking in Persons Report – TIP al Departamentului de Stat, dar şi constatările Reprezentantului Special şi Coordonator al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, OSCE);
* Ministerul Justiţiei a dezvoltat o nouă funcţie a aplicaţiei ECRIS care permite anonimizarea numelui unei singure părţi din dosar (în speţă, numele victimei uneia din infracţiunilor enumerate mai sus);
* adresarea unei recomandări către Institutul Naţional al Magistraturii de a include aspecte privind fenomenul traficului de persoane în elaborarea temelor de pregătire a procurorilor şi judecătorilor;
* lansarea unui program de cooperare cu Ambasada SUA la Bucureşti, FBI, DIICOT şi International Justice Mission, pentru pregătirea procurorilor în domeniu şi a unui grant de 600.000 dolari pentru protecţia victimelor.
Ministerul Justiţiei mai spune că autorităţile române au utilizat ‘energic’ instrumentarul avut la dispoziţie pentru a contracara efectele nocive ale acestui fenomen infracţional.
Astfel, cu sprijinul ministrului Justiţiei, capacitatea operativă a DIICOT a fost augmentată prin înfiinţarea unui serviciu dedicat combaterii traficului de persoane. Acesta funcţionează cu un procuror-şef şi şapte posturi de procuror cu funcţii de execuţie.
Noua configuraţie a permis efectuarea urmăririi penale, anul trecut, împotriva a 1.242 de persoane bănuite a fi implicate în fapte de trafic de persoane, precum şi obţinerea a 175 de condamnări definitive. Pedepsele aplicate însumează peste 495 de ani de închisoare cu executare şi peste 83 de ani de închisoare a căror executare a fost suspendată condiţionat. 235 de victime traficate au fost despăgubite cu sume ce totalizează peste 733.000 euro.
‘Pentru a răspunde mobilităţii grupărilor criminale ce acţionează în ţările de destinaţie, pe parcursul anului 2021 structurile specializate în combaterea traficului de persoane au desfăşurat activităţi într-un număr de 723 de dosare cu caracter transfrontalier. Raportul Eurojust 2021 recunoaşte că România a fost statul membru cu cele mai multe echipe comune de anchetă constituite în materia traficului de persoane: 41 în perioada 2016 – 2020. La acestea se adaugă formularea a 150 de cereri de comisie rogatorie şi ordine europene de anchetă active în 2021’, afirmă sursa citată.
De asemenea, anul trecut a fost adoptată noua Strategie Naţională împotriva Criminalităţii Organizate 2021 – 2024, care reprezintă o finalizare a unui proces de diagnoză şi planificare a capacităţii naţionale de răspuns început în anul 2020.
Documentul a fost gândit ca un instrument de lucru ofensiv, energic, organizat şi coerent al instituţiilor statului român cu privire la fenomenul grupărilor criminale organizate, inclusiv în ceea ce priveşte traficul de persoane, susţine Ministerul Justiţiei.
‘Strategia reprezintă, totodată, o etapă superioară de reflectare a preocupărilor Ministerului Justiţiei în ceea ce priveşte nevoia de prioritizare a acţiunii de combatere a traficului de persoane şi a formelor grave de criminalitate organizată. Aceste preocupări au făcut şi continuă să facă obiectul consultărilor regulate pe care ministrul Justiţiei le poartă cu procurorul general al PICCJ şi cu procurorul-şef interimar al DIICOT, precum şi al îndrumărilor adresate Ministerului Public. Ele sunt totodată reflectate în discuţiile recente purtate cu Institutul Naţional al Magistraturii şi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, pentru adaptarea programelor de pregătire a magistraţilor şi avocaţilor la specificul traficului de persoane şi la nevoia de a evita traumatizarea suplimentară a victimelor’, precizează sursa citată.
