Infrastructura de transport, educaţia şi sănătatea sunt principalele domenii de intervenţie în următorii şase ani, potrivit Strategiei de dezvoltare a judeţului Dolj pentru perioada 2021-2027 prezentate, miercuri, de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Cosmin Vasile.
Realizată printr-un proiect cu fonduri europene, Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj 2021-2027 include atât o analiză amănunţită a situaţiei existente la nivelul judeţului în toate domeniile vieţii economico-sociale, însoţită de o analiză SWOT, cât şi liste de proiecte, acţiuni şi măsuri considerate prioritare pentru CJ şi instituţiile subordonate, instituţiile şi serviciile finanţate parţial de către administraţia judeţeană, precum şi organizaţiile economice la care judeţul Dolj deţine participaţii.
‘Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj 2021-2027 este orientată către cetăţean, pentru o dezvoltare coerentă şi armonizată a comunităţilor, corelată cu strategiile europene, naţionale, regionale şi sectoriale şi va sta la baza viitoarelor proiecte cu finanţare europeană sau finanţate din fonduri proprii. Documentul va fi supus votului consilierilor judeţeni în şedinţa ordinară din această lună. Direcţiile de dezvoltare strategică pentru această perioadă vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi dezvoltarea economică a judeţului, iar obiectivele de dezvoltare comune sunt dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a teritoriului şi buna guvernanţă la nivelul instituţiilor publice. Domeniile de intervenţie importante sunt îmbunătăţirea infrastructurii de transport, sănătatea şi educaţia, iar domeniile de susţinere a dezvoltării sunt infrastructura rutieră şi mediul de afaceri’, a spus preşedintele CJ Dolj.
Potrivit lui Cosmin Vasile, judeţul Doljul are o serie de puncte tari şi oportunităţile de creştere, dar şi puncte slabe şi ameninţări, în cazul cărora este nevoie de intervenţie rapidă.
‘Localizarea transfrontalieră – valorificarea accesului la fluviul Dunărea; municipiul Craiova ca pol urban dezvoltat; acces la reţeaua TEN-T rutieră, feroviară, aeriană şi fluvială; realizarea Drumului Expres Craiova – Piteşti; Aeroportul Internaţional Craiova în plină dezvoltare, cu extinderea capacităţii sale pentru un trafic de 2 milioane pasageri/an; locul doi la nivel naţional, după judeţul Timiş, ca suprafaţă arabilă; o agricultură dezvoltată, un masterplan judeţean de apă şi canalizare cu finanţare de peste 400 milioane euro; existenţa unuia din cele mai mari depozite de înmagazinare a gazelor naturale la Gherceşti; potenţial ridicat de producere a energiei fotovoltaice şi din biomasă agricolă; existenţa Universităţii din Craiova, ca pol important în pregătirea forţei de muncă şi a Centrului universitar medical în municipiul Craiova; o zonă de concentrare a industriei moderne (automotive) şi experienţă în accesare de fonduri europene sunt punctele tari şi oportunităţile judeţului. Avem însă şi puncte slabe şi ameninţări, unde este nevoie de intervenţie’, a mai spus preşedintele CJ Dolj.
El a menţionat, la capitolul puncte slabe şi ameninţări, că peste 85% din comunele din judeţ sunt de dimensiuni mici, cu populaţie cuprinsă între 1.000 şi 5.000 persoane, terenurile afectate de secetă, deşertificate şi degradate, insuficienta utilizare a sistemelor de irigaţii şi practicile neconforme de cultivare a solurilor în pantă. De asemenea, reglementările legale necorelate care creează probleme în procesul decizional, potenţial turistic insuficient exploatat, apele minerale din Gighera şi Ionele insuficient valorificate, riscul de inundaţii, alunecări de teren şi de cutremure sau lipsa unor porturi turistice şi a infrastructurii de agrement la Dunăre reprezintă puncte slabe.
Strategia cuprinde şi o listă de proiecte pentru următorii ani, cum ar fi transformarea Stadionului Tineretului într-un obiectiv de importanţă majoră pentru sportul din România, realizarea unui parc tehnologic IT în cadrul unei clădiri care a devenit emblematică pentru oraş – blocul S200 din centrul Craiovei, a cărui structură de rezistenţă a fost finalizată în anul 1989, dar după 1990 clădirea a fost abandonată, dar şi identificarea de soluţii pentru rezolvarea problemelor sociale pentru o dezvoltare reală şi sustenabilă a judeţului, în baza unor parteneriate cu mediul academic şi mediul de afaceri.
